Cătălin Diaconu a făcut din ferma de familie promotor de tehnologie

Accesul la informație și utilizarea noilor tehnologii joacă un rol important în orice tip de exploatație, indiferent de dimensiunea ei, lucru pe care tânărul fermier Cătălin Diaconu, din localitatea Codlea, județul Brașov, îl demonstrează zi de zi.
La doar 35 de ani, îmbină munca în ferma familiei cu activitatea de consultant agricol specializat și, mai recent, cu cea de prestator de servicii, pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor cu drona.

“TOATĂ LUMEA ÎŞI DOREA SĂ PLECE DIN AGRICULTURĂ”

Provenind dintr-o familie de mici agricultori, Cătălin a revenit în domeniu ca urmare „a unui șir de ironii ale sorții”, însă astăzi este complet dedicat acestei activități.
„Când eram copil, tatăl meu muncea câteva hectare și avea, nu neapărat o fermă, ci o gospodărie ceva mai dezvoltată. Am urmat studii agronomice la Sibiu, cu toate că la acel moment aplicasem și la altceva, pentru că toată lumea voia să scape de agricultură. După absolvire am vrut să rămân în cercetare sau să lucrez în administrație și m-am specializat în consultanță agricolă, în cadrul proiectului MAKIS. Însă, am nimerit exact acei ani în care au fost înghețate toate angajările la stat. Am lucrat o perioadă în privat, dar nivelul salarial ca debutant era sub orice așteptare, așa că am decis să fac ceva acasă”, își amintește Cătălin Diaconu.

EXTINDEREA FERMEI ŞI OPTIMIZAREA CULTURILOR

În primii 5 ani, exploatația familiei a crescut de la 6-7 hectare la aproximativ 100, iar structura culturilor a fost modificată pentru a răspunde cât mai bine condițiilor de lucru și cerințelor de pe piață.
„Eu, ca tânăr agronom, am hotărât să-mi practic meseria și să contribui la creșterea și dezvoltarea fermei. Am luat teren în arendă și am ajuns la aproximativ 100 de hectare, aceasta e limita pe care o putem lucra noi, la nivel de familie, pentru că e dificil să găsești personal calificat în acest domeniu. În prezent cultivăm cereale păioase și rapiță iar pe suprafețe mai reduse avem cartofi de consum, porumb și floarea soarelui. Pe ultimele două le-am introdus în asolament în locul culturii de sfeclă de zahăr, la care am renunțat pentru că fabrica de la Bod s-a închis și nu mai există procesator”, ne-a explicat Cătălin.

PLURIVALENŢA ÎN AGRICULTURĂ

Puterea propriului exemplu i-a adus tânărului respectul și sprijinul comunității iar diploma de consultant agricol și-a găsit, în cele din urmă, utilitatea.
„Ideea de a monetiza activitatea de consultanță mi-a dat-o un coleg de breaslă, care, după două sezoane în care m-a solicitat constant în organizarea fermei lui, mi-a spus că petrec prea puțin timp acolo pentru a-mi oferi un salariu, dar prea mult pentru a nu fi plătit. Acela a fost primul contract, iar apoi au urmat altele. Eu mă ocup de managementul culturilor. Mai precis, îi asist pe fermieri în alegerea inputurilor, stabilirea asolamentelor și realizarea planurilor de cultivare. Apoi, în funcție de sezonul agricol, dedic pentru fiecare client în parte un anumit timp pentru a verifica stocurile, parcul de utilaje, evoluția culturilor și stadiul lucrărilor. Fac asta în fiecare lună, atât în câmp, cât și la sediul fermelor partenere. E o activitate care mă obligă să fiu în permanență up to date în ce privește informațiile și soluțiile din acest sector”, a adăugat Cătălin.
Totodată, împreună cu soția, acesta a decis să se implice și în comerțul cu produse fitosanitare, motiv pentru care au investit în deschiderea unui magazin de profil în zona centrală a municipiului Codlea.

NOILE TEHNOLOGII ADUC NOI OPORTUNITĂŢI

Deși dotările fermei cuprind tractoare și utilaje mai vechi, eficiența activității agricole este asigurată de noile tehnologii pe care tânărul a decis să le implementeze: o stație meteo autonomă, amplasată direct în câmp și o dronă agricolă cu pulverizare.
„Din perspectiva unei ferme mici, unde tehnologia clasică și sistemele convenționale de lucru sunt reprezentative, digitalizarea poate face diferența. Stația meteo Agriculture Sentinel, pe care am instalat-o în colaborare cu Enten Systems, îmi oferă acces la cei mai importanți parametrii agro-meteorologici, pentru identificarea cu precizie a ferestrelor de oportunitate. La fiecare 10-15 minute primesc pe aplicație date cu privire la: temperatura aerului, temperatura solului la adâncimea de 10 cm, umiditatea aer-sol, intensitatea vântului, radiația solară și cantitatea de precipitații. În plus, stația are și o frunză artificială pentru măsurarea umidității de pe frunză, dar și o cameră foto. Așa monitorizez cultura și intervin cât mai eficient”, a declarat fermierul.

DRONE YOUR WAY: DIN UTILIZATOR, ÎN PRESTATOR

Anul trecut, la recomandarea unui prieten, a accesat pentru prima oară servicii de pulverizare cu drona iar în august a achiziționat și el una. S-a orientat spre modelul cu brațe pliabile DJI Agras T30, care are o lățime de lucru de 9 metri, rezervor de 30 de litri, camere FPV față-spate, modul RTK pentru aplicare precisă și o productivitate de 3-5 ha/zbor, respectiv, 12-16ha/oră. Rezultatele obținute în propria fermă l-au determinat pe Cătălin să pună bazele unui nou proiect: Drone Your Way. Un start-up prin care, alături de prietenul devenit partener de business, oferă servicii de aplicare a produselor fitosanitare prin pulverizare cu drona: „Calitatea lucrărilor și precizia de aplicarea, pe care am remarcat-o în solele proprii, ne-a convins că este un serviciu pe care îl putem oferi și altor fermieri. Ceea ce contează este să fii bine pregătit în manevrarea și operarea dronei”.

VIITOR LIDER ÎN AGRICULTURĂ

Tânărul agronom a mai făcut un pas în carieră și s-a înscris în programul Tineri Lideri pentru Agricultură, despre care consideră că este o bună oportunitate pentru a-și dezvolta abilitățile antreprenoriale.
„Am aplicat la program pentru că am vrut să îmi îmbunătățesc abilitățile și să dobândesc altele noi. Pentru mine, a fi un profesionist înseamnă a avea o pregătire bună și fiecare proiect sau activitate s-a adăugat strat cu strat în portofoliul personal. Când faci agricultura cu pasiune, mereu ai ceva de învățat”, a adăugat Cătălin Diaconu.

un articol de
DANIEL PLĂIAŞU