Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Banii europeni - un vis frumos al investitorilor

Publicat: 13 mai 2018 - 02:13
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Principalele surse de finanţare ale marilor companii din industria agroalimentară pentru realizarea investiţiilor au fost şi au rămas creditele şi resursele proprii, mai puţin fondurile europene. Aceasta, deoarece, în actualul PNDR, unităţile de dimensiuni ceva mai mari nu pot beneficia de sume care să susţină pe deplin nevoile de investiţii de la acest nivel de producţie. În ceea ce priveşte absorbţia banilor europeni de către unităţile mai mici, aici intervine problema cofinanţării proiectelor. 

Înfiinţat în anul 1992 şi numărându-se printre marile unităţi româneşti producătoare de carne şi produse din carne (atât de pasăre, cât şi de porc), grupul de firme Kosarom Paşcani, judeţul Iaşi, asigură, astăzi, aproximativ 1300 de locuri de muncă, arealul geografic al activităţii acoperind două judeţe, respectiv Iaşi (SC Kosarom Paşcani şi SC Avitop Târgu Frumos) şi Neamţ (SC Suinprod Roman).

Marile investiţii nu se fac cu… “mărunţiş“
Obţinerea de noi produse şi modernizarea procesului de fabricaţie, în vederea consolidării calităţii şi adaptării structurii sortimentale la cerinţele consumatorilor, reprezintă două dintre importantele direcţii urmărite permanent şi susţinute prin investiţii constante la grupul de firme Kosarom. Ocupându-se de creşterea în sistem integrat a puilor şi a porcilor, precum şi de partea de industrializare, mereu a fost şi este nevoie de investiţii masive pentru fabricile companiei, asigurând materia primă din surse proprii, pornind chiar de la nutreţurile pentru animale. “Cerealele sunt materia primă pentru cele două fabrici de nutreţuri combinate care asigură hrana puilor de la Avi-Top Târgu Frumos şi a suinelor de la Suinprod Roman. Prin investiţii importante, am ajuns să avem o cotă de piaţă în ascensiune. Dar cele aproximativ o sută de milioane de euro investite până acum au venit din credite mari şi din surse proprii”, menţiona Neculai Apostol, fondatorul grupului de firme Kosarom. Acesta consideră că, în cazul acestui sector, PNDR-ul ar fi trebuit să fie împărţit pentru două paliere de activităţi, respectiv pentru start-up-uri şi ferme mici şi pentru fermele consacrate. “Volumul de investiţii este diferit şi, cel puţin noi, nu agreăm aceste programe europene. Sumele disponibile pentru noi, cei cu o dimensiune ceva mai mare a afacerii, sunt prea mici şi mi se pare că se oferă ceva, acolo, în derâdere. Mai curând renunţăm la a accesa respectivele măsuri, fiindcă mai mult ne-am încurca dacă am apela la aceste programe susţinute cu fonduri europene”, explică Neculai Apostol.

Ferma de suine: reproducţie, tineret şi porc gras
SC Suinprod Roman desfăşoară în anul 2018 două proiecte de investiţii, în valoare totală de peste 27 milioane de euro: 8 milioane de euro pentru extinderea cu 1500 de capete scroafe a actualelor ferme şi peste 19 milioane de euro pentru construirea unor noi capacităţi de producţie. ”Noile capacităţi de producţie cuprind o fermă de reproducţie, una de tineret şi o fermă de îngrăşare. În urma acestor investiţii, practic, vor lucra la capacitate atât Kosarom Paşcani - abator şi industrializare-, cât şi FNC Roman. Investiţia noastră, pe linia suinelor, se derulează tot în ideea unei activităţi integrate, pornind de la reproducţie, tineret şi porc gras”, menţiona Neculai Apostol.
Strategiile de dezvoltare şi elaborarea tuturor programelor din cadrul companiei ieşene au vizat integrarea activităţii din domeniul creşterii şi exploatării suinelor şi din domeniul aviculturii, astfel încât, prin trasabilitate exactă şi clară, să se garanteze premisele pentru continuitate şi succes, indiferent de context şi de provocări. ”Cu toată sinceritatea şi în urma experienţei pe care o am în sistem, vă spun că dacă în România sectorul suinelor va muri vreodată, noi vom fi ultimii. De ce? Fiindcă am ales o formulă de integrare aproape totală. Primul aspect este cel legat de cereale, laborator, FNC, procesarea soiei, ferme de genetică pentru obţinerea scrofiţelor în sistem propriu, făcând inclusiv cercetare aplicată. Pe partea de creştere, avem reproducţie, maternitate, tineret şi proc gras. În zona livrării porcilor graşi şi a industrializării, avem abatorul şi fabrica de la Paşcani, ceea ce ne conferă o trasabilitate foarte clară pentru fiecare preparat din galantar. Însă, toate acestea, cu eforturi financiare care nu se bazează pe ajutoare guvernamentale sau fonduri europene, ci pe credite şi resurse proprii”, explica fondatorul grupului Kosarom Paşcani.

Să dăm valoare adăugată producţiei primare. Dar cu ce bani?
În cazul micilor afaceri din domeniu, care ar putea să însemne o reală salvare, inclusiv pentru fermele vegetale care nu asigură întotdeauna veniturile şi profitul convenabile, în opinia specialistului ieşean, marea problemă este cea a cofinanţării, în cazul proiectelor cu susţinere din fonduri europene. ”La capitolul producţiei de carne şi de preparate din carne de proc, România are o mare problemă, în contextul în care noi importăm peste jumătate din necesarul de carne de porc pentru consum şi în special pentru partea de procesare. În anul 2016, de exemplu, ştiu că s-au importat atât carne de proc, cât şi purcei şi preparate din carne de porc în valoare totală de peste şase sute de milioane de euro. Dacă ne gândim la ce înseamnă aceasta în echilibrul balanţei comerciale şi la faptul că dezvoltând acest sector putem crea atâtea şi atâtea locuri de muncă, atunci este clar că domeniul creşterii şi exploatării suinelor devine unul dintre domeniile economice prioritare. Nu ar trebui să fie prioritară doar dezvoltarea şi consolidarea sectorului vegetal, fiindcă ajungem să vindem materie primă sau să stăm cu ea pe stoc, aşa cum s-a mai întâmplat recent. Ar trebui să creăm valoare adăugată. Iar aceasta se face prin zootehnie”, afirmă Neculai Apostol.

“Să împiedicăm eşecurile celor care au curaj să investească!”
Omul de afaceri care patronează grupul de firme Kosarom chiar le recomandă celor care au ferme vegetale să se gândească la a creşte porci, păsări, taurine, astfel încât să dea valoare cerealelor. Şi, în plus… “dacă vor mai face încă un pas, respectiv spre industrie alimentară, deja vor realiza încă o valoare adăugată. Pentru aceste lucruri pledez dintotdeauna. Însă, investiţiile, cele care la început sunt mai mici, trebuie mai bine susţinute. În special pe zona cofinanţării. Aceasta din cauză că, pe de o parte oamenii sunt decapitalizaţi şi nu pot susţine singuri asemenea cheltuieli, iar pe de altă parte, să ştiţi că băncile finanţează foarte greu start-up-urile. De ce? Fiindcă, în general, aceste start-up-uri nu au în spate specialişti şi oameni cu expertiză în domeniu, ceea ce, pentru bănci, reprezintă un risc prea mare. Şi atunci, cei care au câştigat proiecte ce vor face dacă nu au cofinanţare?! Trebuie să ne gândim la aceste lucruri, să împiedicăm eşecurile celor care au curaj şi pornesc activităţi zootehnice, astfel încât, în final, să împiedicăm plecarea celor şase sute de milioane de euro pe hrană de la alţii. Nu mai zic de materia primă, respectiv cerealele, soia, care, dacă sunt vândute, pleacă la preţuri mici şi cu tot cu subvenţiile primite”, semnala specialistul ieşean.

 Neculai Apostol_b

Neculai Apostol: “Preferăm să ne asumăm credite, chiar dacă aceasta înseamnă să ne asumăm inclusiv riscul nesomnului, ştiind permanent că trebuie să plăteşti ratele la bănci şi aceasta nu este o glumă”

Neculai Apostol_b
KOSAROM: 50 TONE/ZI DE PREPARATE ŞI SEMIPREPARATE DIN CARNE
Grupul de firme Kosarom Paşcani are o capacitate de sacrificare de opt sute porci/zi şi de obţinere a preparatelor şi a semipreparatelor din carne de aproximativ 50 tone/zi, potrivit datelor oficiale. Gama de produse include atât salamuri, şunci, produse fierte uscate, pentru grătar, tradiţionale, specialităţi din carne de porc şi de pui, cât şi afumături, cârnaţi, crenvurşti.
La ora actuală, piaţa de desfacere cuprinde atât arealul naţional, cât şi cel internaţional, exportul realizându-se în ţări precum Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Franţa, Grecia, Irlanda sau Cipru.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 248 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda

Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda

Semănătorile Monosem şi combina Bonino pentru recoltat lavandă au fost principalele noutăţi prezentate de Cons DDA la Agriplanta 2018. Alături de acestea, în standul Cons DDA au mai fost expuse discuri Gregoire Besson şi utilaje agricole Galucho.

Semănătorile Monosem cu secţie MonoShox, datorită formei paralelogramul şi a noilor modalităţi de control al presiunii pe punctul de semănat permit menţinerea unei adâncimi constante de semănare.

 

Interviu cu Dan Goldiş, administrator Cons DDA SRL

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Noile tractoare Zetor Utilix şi Hortus
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?