Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agricultura renaşte frumos la Frumuşica (II)

Publicat: 19 martie 2018 - 01:25
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Continuăm povestea inginerului Gheorghe Botez, cititorul nostru fidel care se străduieşte şi reuşeşte să dezvolte afaceri agricole în zona Frumuşica - Flămânzi. Ieşeanul a absolvit cursurile Facultăţii de Horticultură din Iaşi, iar după aceea, timp de zece ani a lucrat în străinătate, sperând la câştiguri mai mari. Acestea, într-adevăr, au fost dobândite, dar firul legăturii sufleteşti cu pământul natal şi dorul de familie au cântărit cel mai mult în evoluţia vieţii sale şi a ajuns să ia hotărârea de a reveni în ţară. 

Dorea să dezvolte în satul natal o mică afacere şi să pună în aplicare toate principiile deprinse în timpul activităţii din străinătate. Dobândise şi experienţa tehnică necesară. Părea că nimic nu îl poate împiedica să îşi împlinească visul de a fi fermier prosper în România, mai ales că dispunea şi de anumite resurse financiare agonisite prin lume. Astfel, în anul 2010 a revenit definitiv în ţară şi a pornit la drum, înfiinţând livada. ”Cu livada aş vrea să ajung la dimensiunea de cinci hectare, pentru că am făcut evaluările posibilităţilor mele şi această suprafaţă mi-ar oferi satisfacţie şi echilibru, din punct de vedere financiar. Caut resurse, poate chiar din celelalte activităţi, astfel încât să realizez proiectul de extindere a livezii. Merită, fiindcă aici dintotdeauna s-au produs fructe şi legume. Păcat că s-a înregistrat regres în anii de după 1990”, constată Gheorghe Botez.

Agricultura renaÅŸte frumos la FrumuÅŸicaClick pe poza pentru galerie!

Câştigul vine din procesare
Tot ceea ce a câştigat, a investit în pământ, achiziţionându-l şi încercând să îl facă să producă. Nu a cumpărat case, maşini, ci a vrut din tot sufletul să fie stăpânul său, în ferma lui din România. A aplicat şi a câştigat un proiect pe ferma de subzistenţă, prin care a achiziţionat pământ şi a construit solarul. “Acum, căutăm alte variante - fie proiecte pentru cei care se stabilesc în sat, cu acordarea a 16 mii de euro, fie proiecte non-agricole. De exemplu, în zonă nu există atelier de reparaţii utilaje şi maşini agricole sau o spălătorie auto. Aş încerca să investesc şi pe zona de servicii în mediul rural. Dar, revenind la pomicultură, avem proiecte şi pe zona valorificării. Până acum, cireşele le-am vândut la piaţă, în Suceava - unde nu se prea găsesc. Am încercat să producem şi dulceţuri, compoturi, sucuri. Au avut succes şi, de aceea, ne propunem să insistăm şi pe zona de prelucrare a fructelor. Ar avea o bună ocupaţie şi doamnele noastre, care ştiu să gătească minunat, însă, pe verificate, esenţial este faptul că tot câştigul vine din procesare”, mărturisea Gheorghe Botez.

Investitorii străini nu se implică în viaţa comunităţii locale
Dascălul Gheorghe Botez îşi sfătuieşte elevii să rămână acasă şi să încerce să investească, să lucreze cu bună-credinţă şi cu ştiinţă, iar succesul poate apărea. Este convins că şi autorităţile locale ar putea fi mai active cu informarea, mai ales despre oportunităţile de investiţii, despre proiectele europene şi cerinţele acestora. Bucuria de a transmite cunoştinţele tehnice către noua generaţie este în opoziţie cu tristeţea de a nu fi primiţi pentru practică decât de către unii fermieri autohtoni. Străinii care au activităţi agricole în zonă nici nu vor să audă de prezenţa elevilor în preajma tehnicii lor agricole. “În toate strădaniile mele şi ale colegilor dascăli, din păcate, intervin secvenţe de realitate care, parcă, vor să ne taie tot avântul. În acelaşi timp, însă, ne provoacă. Şi vom depăşi provocările. Deşi nu este uşor şi, chiar, uneori, este frustrant. Iată, bunăoară, legat de practica elevilor. În zona noastră, nu sunt mulţi fermieri cu dotare tehnică performantă. Ei bine, cum dotarea şcolilor agricole este cum este, apelăm la colaborarea cu oamenii de afaceri agricole din zonă, spre a le arăta pe viu copiilor ce înseamnă un tractor, o combină sau un utilaj agricol modern. În zonă, există o unitate germană care lucrează câteva sute, dacă nu mii de hectare de teren. La început, au anunţat că vor oferi locuri de muncă, oportunităţi, dar... Noi, cu şcoala, am încercat să stabilim o anumită colaborare, să îi ducem pe elevi să vadă utilaje, combine performante. Însă, ne-am lovit de reticenţă. La fel şi în cazul unei firme italiene care activează la noi. Se vede că nu sunt de aici şi nu îi interesează. Mai mult lucrăm cu agenţii economici români, mai ales Prislact, care deţine şi teren agricol, şi zootehnie, şi îi primeşte pe elevii noştri”, arată dascălul din Frumuşica.
Acum comunitatea dispune de utilaje proprii noi, achiziţionate prin fonduri europene, şi de laboratoare dotate cât de cât, unde “elevii care vor să înveţe au cum să dobândească acele cunoştinţe care să îi susţină într-o viitoare activitate - practică sau de aprofundare a cunoştinţelor teoretice”, încheia Gheorghe Botez.


ŞCOLARI INIŢIAŢI ÎN TAINELE AGRICULTURII
Dincolo de toate problemele şi nemulţumirile legate chiar de organizarea şi încurajarea, la nivel local, a tinerilor cărora le place agricultura şi care ar dori să lucreze în acest sector, inginerul Gheorghe Botez trăieşte şi o mare bucurie a sufletului. Este vorba despre legătura pe care, în timp, a consolidat-o cu elevii săi de la Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu”, Flămânzi, cărora le deschide calea practicii agricole. ”Foşti elevi de-ai noştri, plecaţi de la ţară şi cu resurse materiale modeste, au ajuns să se realizeze. Păcat că împlinirea profesională a venit pentru ei în alte ţări. Dar mă bucur că primii lor paşi au fost pe aceste pământuri botoşănene, aşa cum este cazul unei foste eleve care astăzi este cadru didactic la o Universitate din Spania. Pe toţi elevii mei îi încurajez să desluşească tainele agriculturii, fiindcă acest domeniu oferă numeroase oportunităţi, chiar şi în România. Mulţi se gândesc numai la sapă, dar le explicăm că acum, cu tehnologia nouă şi cu utilajele moderne apărute, agricultura înseamnă cu totul altceva decât cea de pe vremea strămoşilor care, e adevărat, cu sapele şi cu topoarele s-au răsculat pentru dreptate şi libertate. Dar, azi, agricultura s-a transformat mult şi, cu resursele României, putem spune că sunt mari şanse de a nu mai vedea agricultor sărac. Numai să vrem, să ne organizăm, să lucrăm cu demnitate şi cu dragoste de neam”, spunea categoric Gheorghe Botez.

Gheorghe Botez_b
Gheorghe Botez: “Mă doare când văd oameni în toată puterea care sunt săraci, când văd tineri deştepţi şi dornici de realizare care ori pleacă în alte ţări, ori se pierd de-a dreptul şi, concomitent, când văd regres, dezbinare şi rugăminţi plus aşteptări prea mari faţă de străinii care lucrează aceste terenuri şi care au ferecat bine, ca pe adevărate cetăţi, fermele pe care le stăpânesc pe pământ românesc. Şi unde? Tocmai la Flămânzi-Frumuşica, Botoşani - locul de unde a pornit Răscoala Ţărănească din anul 1907, principala cauză fiind legată exact de inechitatea deţinerii pământului, aflat în mâinile a doar câtorva mari proprietari... Eu sper că vom înţelege că trebuie să ne asociem, să ne unim pentru a ne lucra pământurile şi pentru a câştiga din aceste activităţi aici, aşa cum aici o fac acum străinii”.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)

Vizualizat: 473 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?