Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Acvacultura

Rezultate: [42]  
Pagini: [5]  «  <  1 2 3 4 5   »   
Hrănirea larvelor şi alevinilor de sturioni crescuţi în sistem superintensiv cu apă recirculată

Hrănirea larvelor şi alevinilor de sturioni crescuţi în sistem superintensiv cu apă recirculată

19 ianuarie 2010 - 15:00

Performanţele unui sistem recirculant se pot aprecia prin:

- nivelul intensităţii hrănirii, permis de sistem: exprimat ca procent din biomasa de cultură;
- timpul necesar creşterii peştelui până la atingerea mărimii optime comercializării: se poate reduce prin administrarea ad libidum a hranei.

Protecţia calităţii apelor

Protecţia calităţii apelor

30 septembrie 2009 - 00:00
Cu toate că peste 70% din suprafaţa globului terestru este acoperită cu apă, există de mai mulţi ani o criză de apă dulce, care se accentuează de la un an la altul. De fapt, cantitatea de apă dulce existentă, ar fi mai mult decât suficientă, dacă distribuţia pe glob ar fi corelată cu repartiţia consumatorilor de apă.

Din păcate, cele mai mari cantităţi de apă dulce sunt concentrate în zone în care nu se resimte lipsa ei. Pe de altă parte, apa existentă este exploatată necorespunzător şi puternic poluată.
Sănătatea peştilor în sisteme acvacole recirculante

Sănătatea peştilor în sisteme acvacole recirculante

23 iulie 2009 - 00:00
Clasificarea solidelor în suspensie

• Din punct de vedere chimic, suspensiile din bazinele de creştere a peştilor sunt de natură organică şi anorganică. Partea organică, numită solide volatile în suspensie, determină consumul de oxigen, iar cea anorganică contribuie la formarea depozitelor de nămol, care degradează mediul de viaţă al peştilor.

Construirea păstrăvăriei: investiţii minime

Construirea păstrăvăriei: investiţii minime

17 iulie 2009 - 20:00
Deşi am prezentat o variantă de construcţie la o capacitate care să aducă profit, lucrurile nu par a fi totuşi simple, în condiţiile în care băncile au înăsprit condiţiile de creditare.

Variante mai ieftine există, desigur. Însă, în acest caz vorbim despre o creştere semiintensivă, poate chiar extensivă, a păstrăvului, iar activitatea trebuie diversificată, ca de altfel şi produsele din păstrăv oferite clienţilor.

Acvacultura deşertică în climatul românesc

Acvacultura deşertică în climatul românesc

18 iunie 2009 - 19:00
Un impact deosebit asupra participanţilor au avut prezentările referitoare la sistemele superintensive aplicate în deşertul Israelului, dar şi cele referitoare la creşterea peştilor ornamentali.

Reprezentant al Universităţii Ben Gurion din Israel, Samuel Appelbaum, în lucrarea prezentată la eveniment, a făcut referire la o nouă specie de peşti, cu un potenţial extraordinar în acvacultura super-intensivă, şi anume specia Baramundi (Lates calcarifer).

În deşertul Negev din Israel, acest peşte este crescut în sistem recirculat, cu apa extrasă de la mare adâncime, unde temperatura acesteia este de 38oC şi are o salinitate foarte scăzută de 3-5‰, asemănătoare cu salinitatea multor ape subterane de pe teritoriul României. Appelbaum a subliniat că salinitatea pentru creşterea acestei specii poate fi şi mai scăzută, atâta timp cât în hrana peştelui se adaugă anumite cantităţi de sare.

Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi

Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi

08 aprilie 2009 - 19:40
Statisticile arată că producţia anuală de peşte din ape dulci este de aproximativ 7500 de tone, din care mare parte este reprezentată de două specii: crap şi păstrăv.

Pe de altă parte, cererea de carne de crap a ajuns la 4.000 tone pe an, în contextul în care producţia internă nu acoperă decât jumătate din această cantitate. La păstrăv, producţia este de 2.000 tone pe an, pe când consumul a depăşit deja 4.500 tone/an.

Totuşi, ca şi în orice afacere, planificarea perfectă presupune în primul rând şi evaluarea raportului între riscurile şi oportunităţile potenţiale care pot face diferenţa între succes şi eşec.

Caviarul, aurul negru al acvaculturii

Caviarul, aurul negru al acvaculturii

24 ianuarie 2009 - 14:39
Este un produs cu înaltă valoare nutritivă, fiind foarte apreciat pentru compuşii săi: proteine, grăsimi, zaharuri, vitamine şi săruri minerale. 100 grame caviar conţine 2800 Kcal. Proteinele din caviar sunt: arginină, histamină, isoleucina, lizină, metionină. Grăsimile din caviar sunt alcătuite din: colesterol (25%) şi lecitină (75%). Următoarele vitamine sunt prezente: A, C, PP, B2, B6 şi B12.
Incubator artizanal confecţionat dintr-o găleată

Incubator artizanal confecţionat dintr-o găleată

20 ianuarie 2009 - 16:49
Astfel, pentru a incuba 100.000 de icre, putem confecţiona un incubator dintr-o găleată din plastic de uz casnic, cu un volum de 10 litri (vezi schiţa). Fundul găleţii va fi dublat cu ajutorul unei site, confecţionată din tablă perforată, cu orificii de 2 mm, dispuse altern, la o distanţă de 1,5 mm între ele. Distanţa între fundul găleţii şi sită va fi de 6 cm. Apa intră sub sită printr-un tub central, alimentat prin intermediul unui furtun. Debitul de apă asigurat va fi de 10 litri/minut.
(Articol apărut în revista Ferma nr. 11/2009)
Regulament bio pentru acvacultură

Regulament bio pentru acvacultură

20 ianuarie 2009 - 15:49
Dacă nu găsesc, atunci se pot folosi şi exemplare de origine neecologică, însă acestea vor trece mai întââi printr-o perioadă de conversie. Bineînţeles, vieţuitoarele crescute în sistem bio trebuie ţinute separat de celelalte.
Somnii crescuţi în sisteme superintensive

Somnii crescuţi în sisteme superintensive

12 ianuarie 2009 - 02:09
Sistemele superintensive de cultură a peştilor pot funcţiona fie cu recircularea apei, fie în sistem flow-through. Alegerea uneia din aceste două variante ţine de disponibilitatea apei termale, deoarece majoritatea speciilor piscicole crescute prin aceste metode sunt peşti termofili. Dacă pe amplasament se găseşte o sursă de apă termală, atunci recircularea apei nu este neapărat necesară, mai ales dacă apa este la o temperatură destul de mare şi în debite suficiente.
Rezultate: [42]  
Pagini: [5]  «  <  1 2 3 4 5   »   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?