Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Să ne schiţăm planul păstrăvăriei

Publicat: 14 mai 2010 - 11:00
3 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Dragă prietene, cititorule, presupunând că articolul din numărul precedent al revistei te-a pus pe gânduri şi pe fapte, îţi propun ca în continuare să stabilim paşii pe care trebuie să îi parcurgi, pornind de la alegerea terenului, poziţionarea păstrăvăriei, până la construirea propriu-zisă a fermei şi popularea acesteia.

Click pe poza pentru galerie!

Amplasarea păstrăvăriei

Suprafaţă, locaţie şi vecini. Alegerea unui teren cu o suprafaţă de 1200 m2 îţi permite să construieşti o păstrăvărie, în care vei putea produce 10-12 tone de păstrăv.

Dacă ferma este situată la doar doi km de drumul judeţean, iar distanţa dintre drumul judeţean şi păstrăvărie se parcurge pe drum comunal, cu perspectiva ca acesta să fie asfaltat, putem vorbi de o poziţionare bună.

Este bine ca în amonte de locul în care ţi-ai propus să construieşti păstrăvăria să nu existe localităţi, astfel încât să ai garanţia că apa nu va fi poluată. În cazul în care în apropiere există stâne, este indicat să îi sfătuieşti pe proprietarii acestora şi pe ciobani să fie precauţi atunci când folosesc soluţii pentru îmbăierea oilor, astfel încât acestea să nu ajungă în râu.

Distanţa mică faţă de localităţi urbane îţi va da posibilitatea să găseşti piaţă de desfacere în oraşe, fără cheltuieli mari de transport, precum şi de a avea clienţi chiar la poarta păstrăvăriei.

Asigurarea sursei de apă. O configuraţie bună a terenului, precum şi o pantă a râului de doi, până la trei sute de metri, va diminua valoarea investiţiei, necesară pentru aducţiunea apei în păstrăvărie. Chiar dacă râul este populat cu păstrăvi, ceea ce îţi indică o calitate bună a apei, este bine, totuşi, să determini pH-ul şi duritatea acesteia.

Având în vedere că nu poţi alimenta păstrăvăria decât cu apă de râu, iar temperatura apei oscilează în timpul anului între 0 şi 18oC, îţi propun să cumperi puiet de 10-15 grame la sfârşitul lunii aprilie, respectiv la începutul lunii mai. Te sfătuiesc acest lucru, deoarece există păstrăvari care îşi alimentează bazinele cu apă de izvor şi care vând păstrăv de 10-15 grame.

 

Bazinul şi debitul apei, importante în optimizarea producţiei

Dimensiune bazin. Pentru suprafaţa de teren pe care o ai în proprietate, îţi propun să construieşti patru bazine cu lungimea de 30 m, lăţimea de 2 m şi cu adâncimea medie de 1,65 m, având un volum total de 99 m3. Într-un astfel de bazin poţi creşte 2500 kg de păstrăv, cu greutatea de 260-300 grame/bucată.

Debitul minim pe bazin, necesar pentru împrospătarea apei o dată la o oră, este de 99 m3/h, adică 27,5 l/s.

Debitul maxim necesar, în cazul în care avem 2500 kg de păstrăv cu greutatea de 260-300 grame şi o temperatură a apei de 18oC, va fi de 208 m3/h, adică 58 litri/s. Astfel, debitul maxim necesar pentru 12 tone de păstrăv va fi de 232 l/s.

Este foarte important să îţi eşalonezi producţia, astfel încât să nu ajungi la o încărcătură aşa de mare, sau, ca alternativă, să compensezi deficitul de debit şi să produci mai mult de 12 tone de peşte. Dimensiunea bazinului, corelată cu debitele necesare, va asigura o viteză a apei în bazin cuprinsă între 0,83-1,75 cm/s.

 

Compartimentare şi măsuri sanitar-veterinare

Spaţii de producţie. În planul păstrăvăriei am prevăzut o suprafaţă de 165 m2 pentru a construi o clădire cu demisol, parter şi cu etaj. La demisol se va amenaja depozitul de hrană şi, pe viitor, spaţii pentru prelucrarea peştelui (eviscerare şi ambalare). La parter va fi locuinţa de serviciu, iar la etaj, eventual şi la mansardă, se pot amenaja spaţii de cazare.

Punct de desfacere a mărfii. De maximă necesitate este delimitarea unei zone pentru vânzarea păstrăvului, în condiţiile în care accesul vizitatorilor în păstrăvărie este interzis din motive sanitar-veterinare. Acest spaţiu este prevăzut cu două intrări: una din incinta păstrăvăriei (A3), pentru aprovizionarea bazinului cu păstrăvul ajuns la greutatea de valorificare, şi o altă intrare dinspre exterior (A2), pentru accesul cumpărătorilor.

Spaţii dezinfectare. Fiecare intrare trebuie să fie asigurată cu ştergătoare îmbibate cu dezinfectant. Ustensilele folosite la manipularea păstrăvului în bazinul de vânzare nu se utilizează şi în păstrăvărie, acolo fiind necesare alte instrumente. Intrarea autovehiculelor pentru aprovizionare sau pentru livrare se face prin accesul A1, care va fi prevăzut cu un canal de dezinfecţie ce va avea o lăţime minimă, egală cu circumferinţa unei roţi de camion.

Pentru început, ca să produci trei tone de păstrăv, construieşte un singur bazin, precum este cel din schemă (B1), apoi extinde-te treptat. Este necesar însă, ca, de la începutul afacerii, să asiguri împrejmuirea întregii incinte.

Dragă prietene, dacă ai sugestii şi întrebări referitoare la cele propuse de mine, te rog să-mi scrii pe adresa de e-mail: gabihodutz@yahoo.fr.

 

NU UITAŢI...

- Pentru creşterea păstrăvului, apa din bazin trebuie să fie primenită cel puţin o dată la o oră;
- Viteza apei în bazin trebuie să fie între 1 şi 2 cm/s;
- Pentru auto-curăţirea bazinului, densitatea de păstrăv trebuie să fie de 25 kg/m3.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(69)/2009

Vizualizat: 9983 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
3.
bullshit
|
05. 19, 2016. Thursday 21:08
nu este nevoie de schimbarea apei in bazin odata la ora... este suficient sa se schimbe de 5 ori pe zi ... la debitul ala de 232 l/s iti garantez ca poti face 28 tone nu 12 cat spune musiu din articol ...
2.
nu raspunde nimeni aici
|
02. 25, 2016. Thursday 18:43
nu raspunde nimenila intrbarile noastre ????
1.
intrebare
|
02. 23, 2016. Tuesday 18:31
bunaziua eu vreau sa construiesc o pastravarie dar cum trebuie sa fac pentru a obtine permisele pentru aceasta activitate am muncit in strainatate cu pastravii si stiu cu sa-i cresc daca puteti sa ma ajutati va multumesc
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?