Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Păstrăvăria Doftana

Publicat: 23 decembrie 2019 - 18:13
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Francezii au foie gras şi quiche, italienii se laudă cu lasagna, tiramisu şi alte delicatese care te fac să trăieşti „la dolce vita”, iar nouă românilor ne place să spunem că „ne plouă în gură” atunci când savurăm un preparat culinar mai deosebit.

Pentru gurmanzi, şi nu numai, dar mai ales pentru cei ce apreciază bucătăria tradiţională românească, IndAgra a fost locul potrivit pentru a descoperi noi gusturi.

Păstrăvăria DoftanaClick pe poza pentru galerie!

Zacusca de păstrăv a fost un mare „hit” anul acesta. Realizată după o reţetă păstrată de câteva generaţii, atestată acum ca produs tradiţional, aceasta „a atras multe guri” la standul Păstrăvăriei Doftana, unde mai puteai găsi păstrăv copt la jar şi afumat, cârnaţi de păstrăv şi chiar caviar, pentru cei cu gusturi rafinate.

„Ne asumăm şi riscurile, şi pierderile”

Este o afacere de familie, întreţinută însă cu multă trudă. „Sectorul piscicol, indiferent de specia la care am putea face referire, a fost lăsat de izbelişte de toţi cei care ne-au condus până acum. Este singura ramură a agriculturii care nu primeşte nici un fel de sprijin sau subvenţii de la statul român. Pentru noi, din păcate, nu s-a găsit nici o măsură de sprijin şi suntem discriminaţi din acest punct de vedere. Am reuşit totuşi să rezistăm pe piaţă şi să ne dezvoltăm afacerea prin forţe proprii, cu împrumuturi de la prieteni, de la bănci şi încercăm din răsputeri să supravieţuim. Noi ne asumăm totul, şi riscurile, şi pierderile”, ne spunea revoltat Vasile Lupu, proprietarul Păstrăvăriei Doftana din judeţul Prahova.
După cinci ani petrecuţi în Franţa, acesta a revenit în ţară pentru a investi în păstrăvăria pe care bunicul său o administra înainte de Revoluţie, dar care între timp fusese abandonată. Astăzi, procesează între 70 şi 80 de tone de peşte pe an şi se află în proces de conversie la acvacultura ecologică. „Sperăm ca până în luna februarie 2020 să obţinem această certificare. Momentan, deţinem cinci atestate, ca produs tradiţional sau produs montan. Vindem prin reţeaua proprie, iar peştele viu îl valorificăm în piaţa centrală din Câmpina, unde, la cererea clienţilor, îl putem eviscera. Este sută la sută pasiune, cu un foarte mic profit”, m-a asigurat proprietarul afacerii.

Avem nevoie de subvenţii!

Vasile Lupu se plânge şi de faptul că apa pentru irigaţii este gratuită, iar pentru piscicultură şi acvacultură este contra cost. ~n acelaşi timp, susţine că ar avea nevoie de subvenţie pentru curent. „Pentru că pompez apa şi am un consum mare de electricitate. De asemenea, de ce să plătesc apa, când eu o repun în circuit, că doar nu o îmbuteliez împreună cu peştii. Atunci haideţi să punem o taxă şi pe aerul pe care îl respiră caprele, oile, vacile. Că aici e oxigen gazos şi la mine se consumă oxigen lichid. Măcar să ni se subvenţioneze furajele, pentru că în România nu există producători de furaje pentru peşti. Totul vine din import. Am un furnizor din Austria, care este certificat bio, şi îmi cere să fac plăţile în avans. Dacă vrei să faci o carne de calitate, trebuie să asiguri furaje de calitate. Peştele meu este bio”, afirmă Vasile Lupu.

Vasile Lupu_b
Vasile Lupu:Participând la diferite târguri şi evenimente, am constatat că românii sunt interesaţi să consume peşte şi produse derivate. Pentru că sunt naturale, nu au nici un fel de conservanţi. Noi nu folosim în plus decât sare şi asta în cantităţi foarte mici”.


IMPORTĂM 8.500 TONE DE PĂSTRĂV ANUAL

Proprietarul Păstrăvăriei Doftana consideră că statul român ar trebui să facă mai mult pentru acvacultură. „Consumatorii ni i-am format noi, pentru că educaţia în ceea ce priveşte consumul de peşte este deficitară în România. E nevoie de campanii susţinute la nivel naţional. Noi importăm anual 120.000 de tone de peşte, crustacee şi alte vietăţi marine. Când fostul ministru Irimescu a spus că suntem o piaţă de mâna a doua, a avut dreptate. Din datele oficiale reiese că România importă la momentul actual 8.500 tone de păstrăv pe an. Iar la noi în supermarket nu găseşti păstrăv românesc, decât foarte rar. In condiţiile în care avem un bazin hidrografic foarte extins, unde am putea produce pentru toată Europa. E o bătaie de joc ce se întâmplă la noi”, constată Vasile Lupu.

Articol publicat în revista Ferma nr. 22/249 (ediţia 15-31 decembrie 2019)

Vizualizat: 211 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!