Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Impactul furajelor combinate în ciprinicultura modernă

Publicat: 14 iunie 2010 - 14:00
10 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Hrănirea are cel mai important impact asupra rezultatelor în fermele piscicole, deoarece cantitatea şi calitatea efectivului piscicol este direct proporţională cu dieta acestuia.

 

Click pe poza pentru galerie!

Dar, furajul prezintă şi cel mai ridicat cost de producţie, având cea mai mare influenţă asupra profitului, motiv pentru care alegerea corectă a furajului este de importanţă crucială. Crapul poate fi hrănit atât cu furaje combinate complete, cât şi cu furaje incomplete.

 

Furajele şi productivitatea

În fermele salmonicole, folosirea furajelor combinate este o practică deja veche, datorită impactelor economice şi ecologice deosebite. O productivitate sporită în acest sector cere în permanenţă furaje tot mai bune, deoarece rezultatele din acvacultura intensivă (starea de sănătate, creşterea şi dezvoltarea peştilor) sunt strâns corelate de calitatea furajului.

În plus, legislaţia de mediu cere ca aceste furaje să aibă un impact cât mai redus asupra calităţii apelor, mai ales că în unele ţări mai dezvoltate fiecărei ferme de acvacultură i se impune o anumită cantitate de furaj ce poate fi folosită într-un sezon, iar fermierul se vede obligat să folosească la maxim această cantitate (uneori destul de limitată).

În fermele de crap există foarte mari rezerve în ceea ce priveşte sporirea productivităţii. Majoritatea fermelor din centrul şi estul Europei au tehnologii vechi de 50 de ani, care se bazează pe suprafeţe mari de luciu de apă, pe productivitatea naturală a heleşteelor şi pe hrănirea suplimentară.

În ciuda faptului că fermele din Japonia au avut, în anii '70, producţii de până la 40 t/ha, în ţările est-europene puţine sunt fermele se produc peste 1-1,5 tone/ha. Principalul motiv este hrana. În aceste ţări s-a încetăţenit greşit ideea că cea mai bună hrană pentru crap este hrana ieftină şi cea naturală.

De regulă, în fermele extensive, nu se folosesc furaje suplimentare. Însă, dacă s-ar folosi, ar creşte productivitatea, nu atât prin prisma cantităţii de peşte recoltat la hectar, cât mai ales prin sporirea ritmului de creştere şi îmbunătăţirea calităţii cărnii.

 

Greşeli în exploatare

Cea mai mare greşeală pe care o fac azi fermierii este aceea că folosesc tehnologii extensive pe suprafeţe mici de luciu de apă (câteva hectare). Aceste bazine mici (cu suprafaţa de până la un hectar sau chiar peste) sunt de fapt ideale pentru folosirea metodelor intensive de cultură, având cel mai mare potenţial de intensificare a producţiei.

Prin acţiuni minime de retehnologizare şi mai ales prin folosirea unor furaje de înaltă calitate, este destul de simplu a se produce 7-10 tone/ha/an de crap. De asemenea, creşterea crapului în viviere şi sisteme flow-through este total neexplorată, deşi în aceste sisteme se pot creşte până la 300 kg crap/m³ de apă.

În practica uzuală, în ciprinicultura ţărilor est-europene se folosesc în hrană diferite materii şi uleiuri vegetale, şroturi, etc. Acest tip de furaje, ar trebui folosit rar, doar ca suplimente pe lângă hrana naturală, deoarece, din acesta, numai 5% este digerat, restul de 95% fiind eliminat prin fecale în apă, şi este folositor numai ca îngrăşământ pentru dezvoltarea planctonului.

Aceasta este concluzia unor cercetători din vestul Europei precum Kestemont (1995). Însă, consecinţa acestei dezvoltări a planctonului pe baza furajelor parţial digerate de peşti este înflorirea apei, lipsa de oxigen din apă, acumularea de amoniac şi nitriţi, creşterea stratului de nămol din bazine.

În acest caz este obligatoriu primenirea permanentă a bazinelor, care la rândul său poate avea alte efecte negative precum: pătrunderea de agenţi patogeni odată cu peştii sălbatici, poluarea apelor naturale, acumularea de mâl. În caz contrar, se observă că peştii încep să moară, iar productivitatea bazinelor nu poate depăşi limita de 1,5 tone/hectar luciu de apă.

În acest mod s-a ajuns la concluzia eronată, că acvacultura intensivă, fără schimb permanent de apă este riscantă (fermierii având experienţa neplăcută a folosirii unor furaje necorespunzătoare împreună cu densităţi mari de peşte).

 

Avantajele furajului combinat

Am menţionat mai devreme că furajarea crapului cu o dietă combinată duce la o sporire a calităţii cărnii, iar în continuare vom încerca să clarificăm din ce motive. În cazul în care crapul este hrănit cu furaje vegetale (diferite sortimente de făină, tărâţe, şroturi), acesta va avea o carne mai săracă în proteine, deoarece materia vegetală conţine în special carbohidraţi şi mai puţină proteină. Hrănirea în exces cu această hrană vegetală (pentru a încerca accelerarea creşterii) duce la acumularea de depozite de grăsimi în carne.

Totodată, carnea este grasă dacă peştele este crescut un timp prea lung, de peste trei ani (deoarece nu se poate reduce semnificativ perioada de creştere cu aceste furaje). Mai mult, la vârsta de trei ani, crapii devin maturi sexual, creşterea încetineşte (gonadele încep să se dezvolte) şi acumulează multă grăsime în carne.

Este clar că aceşti crapi (ajunşi la maturitatea sexuală) nu sunt tocmai buni pentru consum, deoarece, prin definiţie, crapul de consum ar trebui să fie imaturi sexual, dar de dimensiune mare (1,5-3 kg). Din păcate, acest crap este imposibil de obţinut în sistemele de cultură tradiţionale din ţările est-europene.

Toată lumea e de acord că crapul „sălbatic”, de1-2 kg, din râuri sau lacuri naturale, are gustul mult mai bun. De ce? Pentru că are dimensiuni mari, nu este încă matur sexual, şi nu face depozite de grăsime în carne.

Furajele combinate au digestibilitate ridicată, o foarte bună conversie, dau gust plăcut cărnii (aceasta fiind şi mai sănătoasă) şi au impact redus asupra calităţii apei. Astăzi există multe tipuri de furaje combinate extrudate (mai bune decât paletele).

Calitatea şi preţul depind foarte mult de compoziţia furajului, de metoda de ambalare (se preferă în vacuum sau saci de plastic rezistenţi), de metoda de preparare (palete sau extrudate).

 

Compoziţia furajului

• Proteinele sunt componentele cele mai valoroase, care influenţează direct creşterea peştilor, dar folosirea lor este strâns legată de carbohidraţi şi grăsimi care sunt sursele de energie pentru metabolismul bazal şi pentru folosirea proteinelor în creşterea masei corporale.

Dacă sunt prea multe proteine (sau prea puţine grăsimi şi carbohidraţi), o parte din proteine vor fi utilizate ca sursă de energie. Acest lucru este neprofitabil (conversia hranei este slabă) şi este poluant pentru apă, fiind eliminaţi compuşi pe bază de azot prin fecale. De aceea, hrana trebuie să fie echilibrată procentual în proteine, grăsimi şi carbohidraţi.

• Grăsimile sunt, la rândul lor, extrem de importante, fiind suportul vitaminelor liposolubile (A, D, E, K). Vitaminele nu sunt componente scumpe pentru producătorii de furaje, motiv pentru care furajele combinate au un conţinut vitaminic ridicat. Problema este ca acele vitamine să fie stabile în hrană, aici regăsindu-se importanţa ambalării şi depozitării corecte a furajelor.

Dacă aruncăm o privire asupra compoziţiei chimice a furajelor (fişa furajului) observăm că nu este foarte mare diferenţă între diferitele sortimente, însă preţul şi calitatea pot avea mari variaţii. Acest lucru se datorează originii componentelor (sursele de proteină şi de grăsimi pot varia).

Metoda de preparare este de asemenea importantă. Furajul sub formă de pelete este superior celui tradiţional (având compoziţie omogenă, calitate constantă, nu se risipeşte în apă, uşor de depozitat). Furajul extrudat însă, este cu un pas înainte, permiţând o digestibilitate sporită, conţinut mai ridicat în grăsimi, mai puţin poluant şi are o conversie mai bună. Este cu 20-30% mai scump, dar este totuşi mai economic decât cel sub formă de pelete.

În ciprinicultură este greu de calculat conversia unui anumit furaj, deoarece acesta depinde şi de alţi factori, precum: densitatea de populare, dimensiunea peştelui, hrana naturală disponibilă, temperatură, oxigen, calitatea apei. Din practică se poate spune că un furaj extrudat de bună calitate poate duce la o conversie a hranei cuprinsă între 0,9-1,3.

 

Concluzie

Sporirea profitului din creşterea crapului depinde de gradul de intensificare a producţiei, care este imposibilă prin furajarea tradiţională. În ciuda preţului relativ mare, furajul extrudat aduce un profit mult mai mare fermierilor decât hrana şi hrănirea tradiţională.

Peştii cresc mult mai rapid cu furaje combinate extrudate, la vârsta de 2 veri, crapul atingând masa corporală de 1,5-3 kg. O creştere accelerată este în avantajul acvacultorului, deoarece probleme precum păsările prădătoare de baltă (cormoranii în special), acumularea straturilor de mâl şi poluarea apei sunt limitate.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 3(58)/2008

Vizualizat: 2625 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [10]  
Pagini: [1]  1   
10.
sunt un iubitor de pesti
|
02. 04, 2015. Wednesday 09:53
Am un elesteu mic in gradina, de cca 25 mc de apa, ,,hidroizolat'' cu folie, pe care l-am populat cu crap si caras prinsi cu undita. Le-am tot cumparat de mancare din magazine dar va rog daca stiti retete de preparat hrana pt ei, va rog sa-mi scriti pe adresa sradusorin@yahoo.com .Va multumesc!
9.
am 12 buc crap intre 9-13 kg
|
01. 14, 2015. Wednesday 20:43
vreau sa duc acesti pesti spre 18-20 kg de anul acesta o sa-i hranesc cu boiles facut de mine cu o proteina de minim 40 % daca mai trebuie ceva...
8.
Nu sunt profitabile in bazine mari
|
08. 17, 2012. Friday 09:01
Furajele granulate nu sunt profitabile la iazuri mai mari de 1 ha. Apoi nu sunt profitabile pentru ca se vand in tara prin distribuitori care isi mai baga si ei un adaos frumusel. Randamentul economic intr-un iaz de 30 ha sa zicem cu furaj granulat este 0 ...in cel mai bun caz.
7.
Noi suntem Romani!!!!
|
03. 19, 2011. Saturday 17:42
Sunt tanar de la tara 35 ani agricultor,pamantul nu ti-l da in arenda cum se vede aici de frica sa nu te inbogatesti,trebuie inteles ca bani de suventi trebuiesc investiti,ar trebui sa ne unim sa fixsam taxa de arendare,(soluti nu plangeri)ex:JAPONIA!!Capul sus ROMANI trezitiva nu mai fiti delasatori nu ne baga nimeni in traista,sa nu exageram cu pretul pe arenda dar nici degeaba,cu stima
6.
Fuaje complete
|
02. 19, 2011. Saturday 17:06
Se obtin rezultate formidabile cu utilizarea furajelor complete,cumaterial piscicol sanatos ,ca ape care au chimismul optim,inspecial pH-ul7,2-7,3,oxigenul peste 7 si bineinteles fara pradatori ai pestelui de orcefel.Hrana granule sau macinatura se administreaza numai la mese din lemn la limita de consum.Dalex 0749093041 Succes!
5.
Fuaje complete
|
02. 19, 2011. Saturday 17:05
Se obtin rezultate formidabile cu utilizarea furajelor complete,cumaterial piscicol sanatos ,ca ape care au chimismul optim,inspecial pH-ul7,2-7,3,oxigenul peste 7 si bineinteles fara pradatori ai pestelui de orcefel.Hrana granule sau macinatura se administreaza numai la mese din lemn la limita de consum.Dalex 0749093041 Succes!
4.
dormi usor!
|
01. 17, 2011. Monday 23:21
pentru "anonimul" de mai sus: continua tu sa bagi azotat in apa ca sa stimulezi productia de plancton si algele, apoi da-i crapului niste porumb si ceva grau sau ovaz si asteapta sa-ti manance libelulele. De-aia suntem unde suntem. Mai umblati fratilor si voi prin lume, vizitati ferme de acvacultura prin vecini si mai puneti mana pe o carte mai recenta. Voi tot cu "calauza piscicultorului" sub perna dormiti, nu?
3.
Avantaje?
|
12. 11, 2010. Saturday 22:21
Am populat un iaz cu 200kg crap v1.Am administrat 800kg furaj granulat.Am recoltat 1000kg peste.Fara productivitatea naturala rezulta un supliment datorat furajarii de 200kg. Unde e profitabilitatea?
2.
Avantaje?
|
12. 11, 2010. Saturday 22:09
Cine poate sa-mi spuna o firma care produce furaje granulate pentru crap convertibile 0,9-1,3kg/kg si pretul unitar.Eu unul am avut anul acesta o experienta cu conversie de 3-4kg/kg.
1.
Avantaje?
|
12. 11, 2010. Saturday 22:09
Cine poate sa-mi spuna o firma care produce furaje granulate pentru crap convertibile 0,9-1,3kg/kg si pretul unitar.Eu unul am avut anul acesta o experienta cu conversie de 3-4kg/kg.
Rezultate: [10]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?