Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bani sunt, unde e peştele?

Publicat:
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Aflat în campanie electorală pentru a-şi promova candidaţii la alegerile europarlamentare, şeful PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că va fi instituit şi derulat, cu sprijin financiar din partea statului, ”un program pentru peşte, în România”, care se va adăuga celorlalte programe finanţate din bugetul naţional: pentru tomate, pentru usturoi, pentru lână etc.

Nu ştiu cum va fi formulat legislativ acest program, dacă va fi formulat, dar ştiu sigur că în ţara noastră, prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Marine (POPAM), intră aproape o sută de milioane de euro din bugetul european, bani destinaţi inclusiv fermelor piscicole şi firmelor care pescuiesc în apele româneşti, adică exact entităţilor româneşti care furnizează peşte pieţei interne.

Lac_b

Autoritatea de Management pentru POPAM a actualizat în 14 mai a.c. lista beneficiarilor, suma totală fiind de 791.034.583 de lei, din care contribuţie din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime în valoare de 371.091.327 de lei.

Pescari fără griji
După cum reiese dintr-o analiză realizată de site-ul lantulalimentar.ro, banii au ajuns atât la societăţi comerciale, cât şi la asociaţii cu profil pescăresc şi chiar instituţii publice. Câteva proiecte vizează construirea de adăposturi pescăreşti. Astfel, Comuna dunăreană Pojogena, din judeţul Caraş-Severin, a câştigat în 24 aprilie 2018 finanţarea unei investiţii în construirea şi dotarea unui adăpost pescăresc, valoarea totală a proiectului fiind de 1.381.065 lei, din care contribuţie FEPAM (Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime) de 871.802 lei. Comuna Giurgeni din judeţul Ialomiţa a câştigat un proiect asemănător: construirea unui adăpost pentru siguranţa pescarilor, valoarea totală a proiectului fiind de 2.273.726 de lei, din care contribuţie FEPAM - 1.394.802 lei. O societate comercială din Năvodari, anume SC Miadmar Fishing SRL, a încheiat în 22 noiembrie 2018 un contract în valoare de 789.950 lei, din care contribuţia FEPAM valora 249.184 de lei, pentru construirea unui ”Mic adăpost pescăresc”.

53 de firme beneficiare
Banii europeni (proiectele comportă, desigur, şi contribuţia financiară sau în natură a beneficiarului) sunt alocaţi, de asemenea, pentru fermele piscicole, fie pentru populare cu puiet, în vederea creşterii şi comercializării, fie pentru modernizarea fermelor unde este practicată acvacultura. Firma SC ECO NRG SRL a derulat un proiect în valoare totală de 6.199.351 de lei, din care contribuţie FEPAM în valoare de 1.937.297 lei, privind o ”fermă pentru creşterea intensivă a peştelui”, în localitatea Ostroveni din judeţul Dolj. Proiectul, potrivit documentului publicat de AM-POPAM, a fost finalizat. Pentru ”modernizare fermă piscicolă prin introducerea de specii noi cu valoare ridicată”, în comuna Orbeni, din jud. Bacău, firma SC GUN FISH SRL a primit 1.556.026 de lei, valoarea totală a proiectului fiind de 9.625.942 de lei.
În total, 53 de firme au finalizat sau au în curs de finalizare proiecte pentru înfiinţarea de ferme piscicole sau pentru modernizarea celor deja existente, fondul total fiind de 387.839.186 de lei, din care contribuţie europeană în valoare de 118.162.173 de lei.

 

FINANŢARE CONSISTENTĂ, DAR ŞI PEŞTELE SĂ FIE SĂNĂTOS
În ciuda investiţiilor făcute de firme private, dar şi de asociaţii şi de instituţii publice, în sectorul piscicol, o anchetă a procurorilor români, ajutaţi şi de procurori din alte state europene, a dus la descoperirea unei reţele de comercializare în România a peştelui scos din apele extrem de poluate ale fluviilor Ebru din Spania şi Po din Italia, peştele fiind infestat cu mercur. Reţeaua era formată în majoritate din cetăţeni români, iar peştele, o parte conservat prin marinare, ar fi ajuns inclusiv la pensiuni din Delta Dunării. O activitate desigur, infracţională, iar făptuitorii ne aşteptăm să fie finalmente pedepsiţi. Pe de altă parte, important este ca banii oferiţi din bugetul public, european şi naţional, pentru dezvoltarea sectorului piscicol să ducă în final la prezenţa pe piaţă a peştelui crescut şi pescuit în apele noastre, iar consumatorii să aibă garanţia că mănâncă un peşte sănătos. Pentru asta, nu e de ajuns ca statul român să dea bani cu generozitate. E obligatoriu ca statul român să-şi facă datoria prin instituţiile abilitate să controleze şi să sancţioneze în domeniul sanitar-veterinar şi pentru protecţia consumatorului.


Articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)

 

Vizualizat: 37 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA la Agromalim 2019 Mewi la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?