Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Acvacultura - o industrie lăsată în coadă de peşte

Publicat: 21 aprilie 2019 - 14:36
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Starea şi perspectivele activităţii pescăreşti din România sunt prezentate tot mai accentuat. Pe de o parte, producătorii aduc în atenţie problemele deosebite cu care se confruntă şi care, uneori, exced puterea lor de a le controla pe deplin. Pe de altă parte, specialiştii din cercetarea ştiinţifică de profil subliniază nevoia de a privi cu mai multă atenţie asupra acestei industrii care, cândva, plasa România în topul producătorilor de peşte.

Până în anul 1990, Pescăria românească a ocupat locul al doilea în Europa, dupa cea din fosta URSS. ”România deţine 25% din suprafaţa amenajată pentru piscicultură din Uniunea Europeană. În 1988, ţara noastră producea 55.000 tone de peşte de consum doar în piscicultură. Acum, producţia internă a României este de 12.500 de tone de peşte în piscicultură, 3.500 de tone din pescuit comercial în apele interioare şi 8.000 de tone din pescuitul la Marea Neagră. România importă anual 120.000 de tone de peşte, în principal congelat, dintre care 15.000 de tone aparţin speciilor care se produc şi în ţara noastră (crap, caras, păstrăv)”, arăta, la Iaşi, Cătălin Platon, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie - Romfish.

PesteClick pe poza pentru galerie!
Aspecte legate de starea de astăzi a industriei piscicole româneşti, precum şi de condiţiile în care se desfăşoară activităţile de cercetare ştiinţifică de profil, cu trimiteri către perspectivele din perioada imediat următoare, au fost prezentate şi încadrul unei întâlniri profesionale a reprezentanţilor tuturor staţiunilor de cercetări din zona Moldovei cu conducerile ASAS şi MADR, eveniment organizat în premieră la Centrul de Excelenţă pentru Cireş şi Nuc Sârca - SCDP Iaşi.
”Aş evidenţia eforturile fantastice cu care lucrează cele două entităţi de cercetare de excepţie pe care le are România, respectiv Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi şi Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet. Avem aici o bază genetică excepţională care aşteaptă doar programele de dezvoltare pentru ceea ce înseamnă acvacultura românească. Din păcate, în această zonă nu prea s-a venit în actualitate în mod concret, ci mai mult s-a discutat şi încă doar se discută despre ceea ce înseamnă capacităţile României în piscicultură. (...) Sperăm ca de-acum încolo să valorificăm mai bine extrem de valoroasa bază genetică de la Nucet, precum şi banca de date ştiinţifice, experienţa şi cunoaşterea adunate în timp la Institutul pentru Piscicultură de la Galaţi, cu elemente de noutate şi de autenticitate pentru situaţia României”, sublina Valeriu Tabără, preşedintele ASAS.

Calitatea a cam scăpat de sub control
În tot acest context, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură (ICDEAPA) Galaţi continuă activităţile de cercetare-dezvoltare şi de investiţii, inclusiv în sistemele de asigurare şi control al calităţii producţiilor din sectorul piscicol. ”Împreună cu Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, cercetarea ştiinţifică de profil a militat pentru crearea în cadrul MADR a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol care a funcţionat până în anul 2008 şi care a pus bazele formării Agenţiei Naţionale de Acvacultură şi Pescuit (ANAP). Una dintre preocupările actuale ale Institutului nostru este cea legată de ecologia acvatică, respectiv de cunoaştere a mediului de creştere a peştelui în România. Practic, acum vizăm fundamentarea proceselor intime, începând de la microorganisme şi până la ceea ce, pentru noi, reprezintă vârf al piramidei, respectiv peştele. Deosebit de importante sunt şi cercetările din zona ingineriei, unitatea noastră fiind singurul producător de sturioni din ţară care elaborează şi aplică tehnologii proprii, moderne, compatibile la nivel mondial.
La Galaţi există singurul laborator din România dedicat procesării, calităţii şi siguranţei produselor din acvacultură şi pescuit. Conul de umbră prin care am trecut din anul 2009 încoace probabil că a făcut să nu reuşim acreditarea acestui laborator. În anul 2019, acreditarea Laboratorului de Procesare, Calitate şi Siguranţa Produselor din Acvacultură şi Pescuit reprezintă o prioritate, cu atât mai mult cu cât se impune tot mai clar verificarea produselor care pătrund pe piaţa românească”, explica Neculai Patriche, directorul ICDEAPA Galaţi.

Capturilor totale admisibile din apele naturale
Una dintre aşteptările cercetătorilor din cadrul Institutului din Galaţi, chiar pentru anul 2019, este aceea de a fi susţinuţi de către ANAP în demersurile întreprinse în vederea realizării capturilor totale admisibile din apele naturale. ”Nici un pescar din România nu poate să pescuiască dacă Institutul nostru nu realizează aceste capturi totale admisibile din apele naturale. În aceste cercetări, care se efectuează anevoios şi cu bani foarte mulţi, este extrem de implicat Laboratorul de ihtiologie, ecobiologie şi resurse acvatice vii. Din păcate, în ultimii cinci ani, ANAP nu a reuşit să găsească nici un ban pentru a plăti studiile pe care unităţile de cercetare, incluzând aici şi Staţiunea de la Nucet, le realizează. Cu astfel de cercetări, ca o comunitate ştiinţifică, ne plasăm alături de ANAP în exercitarea activităţii de administraţie. Lucrăm cercetări similare şi în Delta Dunării”, menţiona specialistul gălăţean.

Valeriu Tabără_b
Valeriu Tabără: „De ani de zile nu s-a mai prezentat această activitate care are o importanţă colosală pentru România - poate, nu atât pescuitul în Deltă şi la Marea Neagră, unde suntem destul de concentraţi, cât mai ales ceea ce presupune dezvoltarea şi regestionarea acumulărilor de apă pe care le avem în teritoriu. Este vorba despre o extraordinară bază de producere a peştelui, dar, din păcate, până astăzi, nu s-a trecut peste anumite bariere”.

Neculai Patriche_b

Neculai Patriche: „Deocamdată, de exemplu, pentru produsele de pescărie intrate din Ungaria, Grecia, Bulgaria chiar nu ştiu cine face verificări asupra calităţii şi, mai exact, asupra cantităţilor de organoclorurate care pot exista în aceste produse. Sau, alt exemplu, nu ştiu cine verifică importurile de material biologic, care pot aduce diverşi factori de îmbolnăviri”.

 

STIMULAREA CONSUMULUI AR PUTEA REDRESA PRODUCŢIA AUTOHTONĂ. ŞI INVERS!
Studii dezvoltate de mai multe instituţii din lume arată că un consum regulat de peşte (1-2 mese pe săptămână) stimulează sistemul imunitar, fortifică vasele de sânge, prelungeşte viaţa şi previne apariţia unor forme ale cancerului. În ceea ce priveşte industria, conform datelor înregistrate de ANPA în Registrul Unităţilor de Procesare (RUP), doar în anul 2009, ca efect al crizei economice asupra unităţilor care procesau cu preponderenţă specii de peşte oceanic, 33 de unităţi de procesare şi-au închis activitatea, de la 76 de unităţi de procesare existente în anul 2008, ajungându-se la 43 de unităţi, în anul 2009.
Toate aceste informaţii reprezintă doar câteva dintre argumentele care ar putea convinge asupra necesităţii ca, pe de o parte, consumul de peşte să crească iar, pe de altă parte, cercetarea, inovarea şi industria de profil să fie stimulate mai mult, cu scopul reducerii ponderii produselor importate pe piaţa produselor pescăreşti din România, inclusiv ca urmare a redresării unităţilor autohtone de producere şi de prelucrare a peştelui.


CITIŢI ÎN NUMĂRUL VIITOR
Astăzi, la nivel mondial, proteina de peşte este considerată proteină strategică. Ca urmare, este necesară o grijă deosebită faţă de această ramură economică a României, respectiv producerea şi industrializarea peştelui. De ce carnea de peşte şi de ce proteină strategică? Răspunsul ni-l oferă, în numărul viitor al revistei, Benone Păsărin (foto) - Prorector al USAMV Iaşi, specialist în domeniul Pescuit, Piscicultură şi Acvacultură.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/233 (ediţia 1-14 aprilie 2019)

 

Vizualizat: 267 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?