Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Zootehnia nu se duce cu zăhărelul, ci cu promisiunea!

Publicat: 02 februarie 2009 - 17:08
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten
Deşi „căliţi” prin diversele forme de protest şi sătui de promisiuni deşarte, crescătorii de taurine sunt nevoiţi din nou să dea cu pumnu-n masa negocierilor, fie a autorităţilor române, fie a celor de la Bruxelles, şi aceasta pentru a practica în continuare meseria de văcari, dar aşa cum se cuvine.

Click pe poza pentru galerie!

Ajunşi la capătul răbdărilor, şi chiar în pragul falimentului, fermierii din toată ţara s-au îndreptat, pentru început, spre punctele vamale ale zonei de vest a ţării, cu scopul de a sensibiliza autorităţile române şi, mai ales, de a le responsabiliza.

Crescătorii de taurine din România au pichetat timp de trei zile frontierele de vest ale ţării sau „frontierele dioxinei”, nemulţumiţi de faptul că piaţa românească a fost invadată de importurile de lapte materie primă de slabă calitate, în timp ce ei îşi pierd contractele de livrare către procesatori, iar autorităţile responsabile menite să îi susţină pe producătorii români închid ochii şi stau cu mâinile în sân, aşa cum se anunţa într-un comunicat de presă al Sindicatului Crescătorilor de Taurine din România (SCTR), care a declanşat mişcările de protest.

În perioada 17-19 decembrie, între orele 9 şi 16, fermieri din toată ţara s-au instalat în punctele vamale de la Nădlac, judeţul Arad, Borş, judeţul Bihor şi Petea, judeţul Satu Mare. Pichetările ar fi trebuit să se desfăşoare şi în punctul de trecere Vărşand, judeţul Arad, însă autorităţile locale nu au aprobat miting-ul în zona solicitată.

Import de lapte în afara normelor europene

Reprezentanţii crescătorilor susţin că importurile de lapte se fac fără notificarea departamentelor de cotă din ţările din care provine materia primă şi că există în România fabrici de procesare a laptelui cu capital străin, care importă cantităţi de peste o sută de tone de lapte pe zi, folosesc o parte din acesta pentru procesare, iar restul îl vând pe piaţă, altor procesatori. Mai mult chiar, spun aceştia, o parte din acest lapte este declarat ca „de producţie autohtonă”, pentru care se încasează şi subvenţii.

„Nu avem certitudinea că laptele care intră în România din ţări terţe ale UE, cum sunt Ungaria, Polonia, Slovacia, este un lapte pe cotă în ţara lui de origine, nu avem siguranţa că el este un lapte de calitate conform normelor europene, fiindcă Autoritatea Sanitar-Veterinară din România nu execută nici un control asupra acestui lapte, existând pericolul răspândirii de boli la noi în ţară.

De asemenea, avem informaţii mult mai grave, cum că există fabrici care aduc lapte în ţară prin anumite ferme, şi iau şi subvenţie de la statul român. În aceste condiţii, noi ne vindem greu laptele, la preţuri mici, iar cei care fac importuri, şi anume marile multinaţionale, care au făcut bani graşi în ultimii ani pe spinarea ţăranului român, aduc acest lapte cu preţ de dumping, urmărind doar distrugerea şi dispariţia noastră de pe piaţă, iar România să devină în felul acesta doar o simplă piaţă de desfacere”, ne-a declarat Dorel Secară, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România.

În aceste condiţii, fermierii transmit un mesaj ferm autorităţilor: „dacă Statul Român nu poate ajuta şi proteja producţia de lapte şi de carne de pe teritoriul României şi încurajează producţia şi importul de produse din alte state, îl rugăm să o spună clar şi atunci ne vom proteja singuri”, a spus Costel Caraş, preşedintele SCTR.

Politica „pumnului în gură”

Alarmaţi de faptul că procesatorii i-au avertizat pe o parte dintre fermieri că dacă nu scad preţul laptelui livrat, întrerup relaţiile contractuale cu aceştia, crescătorii de bovine s-au înarmat cu pancarte, fluiere, tălăngi şi ouă, şi s-au îndreptat spre punctele de frontieră, în aşteptarea cisternelor cu care procesatorii ar introduce în ţară lapte fără cotă, fără acte de provenienţă şi fără efectuarea controalelor sanitar-veterinare.

„Vrem doar ca procesatorii să nu mai facă regulile după cum vor ei şi să nu mai stabilească preţurile după bunul lor plac, fără negocieri, ci să respecte acele clauze din contractele încheiate cu noi. Ca să vă dau un exemplu, la noi, la Cluj, procesatorii au trimis fermierilor, în data de 29 noiembrie 2008, adrese, prin care îi atenţionau că începând cu 1 decembrie, dacă nu semnează actele adiţionale ale contractelor, care prevăd scăderea preţului la lapte, înseamnă că acceptă în mod tacit condiţiile impuse de ei în acele anexe, ori în nici o relaţie contractuală nu se procedează aşa”, ne-a precizat Mircea Ciurea, preşedintele Asociaţiei Fermierilor Crescători de Bovine din judeţul Cluj.

Întâmpinaţi de autorităţi şi de jandarmi

Deşi au obţinut autorizaţii pentru pichetări, fermierii fost aşteptaţi de către autorităţi, de parcă ar fi fost o adunătură de huligani. În vama Nădlac protestatarii nu au fost lăsaţi să se adune pe DN 7 sau în punctul de trecere a frontierei, astfel că au închiriat o parcare de pe marginea drumului.

În vama Borş, acţiunile au fost întârziate de autorităţile locale, care, alături de 120 de jandarmi şi poliţişti, i-au aşteptat pe protestatari în zona Parcului Industrial, la 2-3 km de vamă; însă primii 25 de fermieri sosiţi s-au oprit la circa 500 de metri de intrarea în vamă, pentru a fi de faţă când cisternele cu lapte vor intra în ţară, fiind necesară relocarea forţelor de ordine, care i-au izolat cu garduri mobile, pe partea dreaptă a Căii Borşului. Aceştia au scos pancartele inscripţionate cu lozinci precum “Ambalaj românesc, laptele e unguresc”, “Respect pentru fermieri", “Să ne creştem copiii cu lapte românesc”, “Nu vrem lapte din import”, “Concurenţă da, monopol ba”, “Guvernanţi, asta e şi ţara voastră” etc.

„Prezenţa noastră aici nu este una de plăcere. În ultimii 20 de ani, nici un guvern nu şi-a îndreptat privirile spre agricultura românească. Dacă în 1989, România deţinea un efectiv de opt milioane de bovine, astăzi avem 2,5 milioane de capete; dacă atunci aveam 15-16 milioane de porci, astăzi producţia numără 1,2 milioane; deci, putem spune că am reuşit, cu grija guvernanţilor care s-au perindat în fruntea ţării, în toţi aceşti ani, să ajungem la o agricultură falimentară”, ne-a explicat Ioan Pop, fermier din judeţul Mureş, prezenţa sa în rândurile protestatarilor.

Abia la orele amiezii au sosit şi alţi fermieri, care au fost întâmpinaţi de colegii lor cu... ouă şi tălăngi. “Nu am mobilizat şi oamenii care au în exploataţie o vacă sau două, aceştia reprezentând 80 la sută din numărul total al crescătorilor de bovine din ţară, ponderea celor cu peste 10 capete fiind de doar 20 la sută. Am venit chiar numai cei care avem ferme constituite şi care am investit fonduri Sapard şi credite bancare”, ne-a mai spus Mircea Ciurea.

În aşteptarea cisternelor cu lapte...

Deşi, timp de trei zile, fermierii nu s-au clintit din vamă, pe parcursul orelor programate pentru proteste, nici un camion cu lapte nu a trecut pe acolo, iar acest lucru le-a trezit fermierilor bănuiala că traseul cisternelor cu lapte a fost deviat prin alte puncte vamale, unde nu se desfăşurau acţiuni de protest sau „maşinile au fost programate să intre în ţară în cursul nopţii, după ce noi părăsim locul protestului, lucru care arată că au ceva de ascuns, iar comerţul lor nu este în limitele legii”, a declarat Dorel Secară.

Controlul provenienţei, al calităţii şi al destinaţiei laptelui

Principalele solicitări ale crescătorilor vizează stoparea tuturor importurilor de lapte făcute ilegal, precum şi controlul provenienţei, calităţii şi destinaţiei laptelui importat. De asemenea, fermierii români recunosc că în CE comerţul este liber şi nu se opun importului de lapte în condiţii legale. Ei cer însă Guvernului acordarea de subvenţii pentru zootehnie după modelul altor ţări din UE.

Controalele şi analizele produselor alimentare sau ale materiilor prime care se importă nefiind obligatoriu a se efectua în punctele vamale, protestatarii au solicitat, în a doua zi de protest, autorităţilor locale şi DSV Bihor, să execute controale asupra cisternelor care intră în ţară.

Până la sfârşitul celei de-a treia zi de proteste, nici una dintre autorităţile competente nu răspunsese protestatarilor şi nu luase vreo măsură, “în schimb, mai mulţi dintre colegii mei de protest au primit din partea unor procesatori notificări de reziliere a contractelor de preluare a laptelui, ceea ce este extrem de grav” a mai spus Dorel Secară.

Firmele mici procesatoare, în blocaj financiar

„De asemenea, avem semnale serioase că mici fabrici de procesare a laptelui, româneşti, care s-au dezvoltat prin proiecte Sapard şi chiar folosind capital autohton, sunt în blocaj financiar, deoarece nu-şi pot vinde produsele din lapte românesc, tot din cauza laptelui adus de afară cu preţuri de ; prin urmare, aceşti procesatori nu-şi pot achita datoriile faţă de fermierii români care le livrează lapte. Putem spune, aşadar, că aceste multinaţionale au dublu scop: să distrugă fabricile mici, pentru ca acestea să nu ne poată prelua materia primă, lucru care să ducă la falimentarea unei părţi dintre producători, şi prin urmare, al doilea scop, neavând altă variantă de livrare a laptelui, să fim nevoiţi să acceptăm preţul impus de ei”, a mai spus Secară.

Cele trei zile de pichetare a punctelor vamale din judeţele Arad, Bihor şi Satu Mare nu le-au adus protestatarilor, crescători de taurine, nici o rezolvare a solicitărilor, decât, spun ei, confirmarea bănuielilor pe care le-au exprimat: „procesatorii au ceva de ascuns, deoarece au dirijat intrarea în ţară a cisternelor cu lapte, presupus a fi neconform şi fără cotă, în afara orelor de pichet ale fermierilor”.

Replica ministerului

Comerţul intracomunitar este liber, iar responsabilitatea certificării şi controlului produselor importate revine ţărilor de origine a produselor, a venit răspunsul Ministerului Agriculturii, prezentat într-un comunicat de presă.

Pentru a verifica dacă laptele importat este înregistrat în sistemul cotelor de lapte al ţărilor de provenienţă şi dacă acesta îndeplineşte condiţiile de calitate (astfel încât să nu se creeze perturbarea pieţei, inclusiv din punct de vedere al preţului), APIA, care gestionează şi administrează cota de lapte, prin Direcţia Măsuri de Piaţă, a transmis solicitări agenţiilor de plăţi din Statele Membre şi aşteaptă un prim răspuns în acest sens.

De asemenea, APIA, a identificat, în urma acţiunilor de control pentru verificarea datelor din declaraţiile anuale, precum şi pentru evidenţa contabilă a cantităţilor de lapte comercializate, 8 cumpărători aprobaţi care importă lapte şi 21 cumpărători aprobaţi care achiziţionează lapte între ei.

Totodată, s-a declanşat procedura de control al transportului laptelui la un număr de 100 cumpărători aprobaţi, distribuiţi uniform pe toate regiunile, pentru a se identifica dacă laptele achiziţionat de cumpărători face obiectul cotei de lapte.

Lipsa cadrului normativ

În acelaşi document se mai arată că Ministerul a luat notă de problemele semnalate de producătorii de lapte din România, a purtat discuţii cu aceştia şi a stabilit ca fiind necesară elaborarea unui cadru normativ mai detaliat decât cel existent privind mecanismul de înregistrare, cu mai multă precizie, a originii laptelui materie primă, asigurându-se trasabilitatea acestuia, atât în privinţa calităţii, cât şi a originii.

Cu alte cuvinte, „la semnalele noastre repetate legate de importul ilegal de lapte şi a altor probleme grave s-a răspuns cu amabilitate, dar fără să se găsească soluţii”, susţine Costel Caraş, preşedintele SCTR.

APRIL, alături de producători?

Şi APRIL, organizaţia profesională reprezentativă la nivel naţional a procesatorilor de lapte, însumând 45 de societăţi, a invocat circulaţia liberă a mărfurilor între statele membre, precizând că derularea schimburilor intracomunitare de materie primă se face cu respectarea tuturor normelor legale valabile la nivelul Uniunii Europene referitoare la administrarea cotelor naţionale de lapte şi la cerinţele sanitar veterinare privind calitatea laptelui.

Şi, deşi producătorii de lapte susţin contrariul, APRIL afirmă că înţelege derularea activităţii de procesare doar împreună cu fermierii autohtoni, derularea schimburilor intracomunicatare de materie primă având menirea de a completa necesarul de materie primă, astfel încât să existe un flux continuu de produse lactate pe piaţă, potrivit unui comunicat oficial al asociaţiei procesatorilor.

Prima serie de discuţii la Ministerul Agriculturii

La insistenţele fermierilor, ministerul a acceptat întrevederea cu aceştia, chiar în prima săptămână de lucru din 2009.

Un comunicat oficial al ministerului anunţa că “ministrul agriculturii, Ilie SÂârbu, a solicitat reprezentanţilor sindicatelor din zootehnie să se constituie într-un partener real al Ministerului Agriculturii, atâât în ceea ce priveşte elaborarea politicilor din domeniu, câât şi în implementarea acestora în teritoriu.” În acelaşi document se precizează şi problemele abordate în cadrul primei întâlniri, şi anume: absorbţia fondurilor Sapard pe componenta investiţiilor în zootehnie, calitatea laptelui şi relaţia dintre producători şi procesatori, situaţia plăţii subvenţiilor în zootehnie.

În ceea ce priveşte rezolvarea problemelor ridicate de ambele părţi, Ministerul Agriculturii a făcut precizări clare într-o singură privinţă: plata subvenţiilor restante.

Plata subvenţiilor restante

Ministerul Agriculturii a promis că le va plăti crescătorilor de ovine şi bovine, până la 15 ianuarie a.c., subvenţiile restante de anul trecut, care totalizează peste 410 milioane de lei. Sigur că 15 a trecut, şi banii nu s-au virat. La închiderea ediţiei, există doar promisiuni ferme...

În urma întâlnirii de la începutul lunii ianuarie, Ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, a dat asigurări că fermierii crescători de bovine vor primi cei 202,8 milioane lei care li se cuvin, iar crescătorii de ovine, restanţa de 209,7 milioane de lei.

Protestatarii, acceptaţi la negocieri

“Am avut două întâlniri cu reprezentanţii Ministerului agriculturii, iar, din partea ministrului Ilie Sârbu, am obţinut promisiunea că în cursul săptămânii viitoare (n.r. săptămâna 19-26 ianuarie) vom discuta faţă în faţă nemulţumirile noastre. Aş vrea să fac o precizare: noi nu vrem să vedem chipul angelic al domnului Ministru al agriculturii, decât de două-trei ori pe an. Dacă întâlnirile noastre se vor intensifica, înseamnă că acesta nu reuşeşte să-şi respecte promisiunile faţă de noi”, a spus Dorel Secară, preşedintele Federaţiei.

Problemele pe care crescătorii de taurine le-au adus în atenţia reprezentanţilor ministerului vizează plata subvenţiilor restante şi cea pentru calitatea laptelui aferentă trimestrului patru al anului trecut, implicarea autorităţilor în desfăşurarea comerţului cu lapte, creşterea preţului laptelui pusă pe seama fermierilor români, eşecul aplicării PNDR şi problema blocării programului Fermierul.

Au mai obţinut o promisiune... Şi încă una...

Subvenţia pe cap de bovină. “Am obţinut o promisiune, aceea că se va face plata subvenţiilor restante pe anul trecut, şi anume: crescătorii de bovine vor intra în posesia celor 202,8 milioane de lei. Chiar dacă banii n-au fost viraţi încă, avem garanţii clare din partea lui Liviu Harbuz, secretar de stat, că îi vom primi în cursul acestei săptămâni”, a precizat Dorel Secară.

Subvenţionarea MSC. Crescătorii de bovine au cerut urgentarea acordării subvenţiei pentru materialul seminal congelat (MSC), restantă de la mijlocul anului trecut, iar Dorel Secară este convins că plata acesteia se va face până la finele lunii următoare. Pentru 2009, fermierii au propus ca subvenţionarea MSC să se facă în mod direct, iar valoarea acesteia să crească, întrucât, cu cei şapte lei/doză, cât primesc în prezent, fermierii nu pot achiziţiona material seminal cu valoare genetică.

Prima pe calitatea laptelui. Plata pentru calitatea laptelui aferentă trimestrului al patrulea pe 2008 constituie o altă restanţă. “Am primit, şi în acest caz, asigurări, că vom primi banii până la mijlocul lunii februarie, când se va avea în vedere şi plata eventualelor restanţe pentru semestrul al treilea”, a precizat Secară.

Potrivit lui Costel Caraş, producătorii de lapte ar putea primi mai puţini bani aferenţi primei pentru calitatea laptelui pentru trimestrul al patrulea pe 2008, deoarece valoarea cererilor depăşeşte suma aprobată în acest scop de către Comisia Europeană, ceea ce va duce la reducerea procentuală din suma plătită fiecărui fermier.

Alte revendicări, aceleaşi promisiuni

Comerţul intracomunitar al laptelui. “Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Liviu Harbuz, a promis implicarea autorităţii în tot ceea ce înseamnă intrare a laptelui în ţară. Noi le-am oferit cazuri concrete cu societăţi care practică acest comerţ în afara normelor legale, rămâne de văzut cu se vor implica” a spus Secară.

Aplicarea PNDR. Fermierii au cerut simplificarea formelor de acordare a sprijinului prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). “Dacă oamenii vor fi nevoiţi să se orienteze spre bănci şi dacă vor fi direcţionaţi spre proiecte sofisticate, chiar şi pentru achiziţionarea unui simplu utilaj, aplicarea PNDR va înregistra, în continuare, un eşec”, a mai spus preşedintele Federaţiei.

Deblocarea programului “Fermierul”. În ceea ce priveşte programul „Fermierul”, „lucrurile stau pe loc, deoarece oamenii n-au posibilităţi de finanţare. Băncile consideră agricultura o activitate cu risc mare şi sunt reticente în a acorda credite pentru acest sector”, ne-a mai explicat Secară.

Subvenţii pentru sectorul vegetal

În concluzie, deşi preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România este încrezător că ministerul va efectua plata integrală a restanţelor, respectiv 412 milioane de lei, care se cuvin atât crescătorilor de bovine, cât şi celor de ovine, problema va fi aceea a subvenţiilor în sectorul vegetal. “Pentru 2009, se va continua modul de subvenţionare valabil în 2008. În ceea ce priveşte sectorul vegetal, cred că statul nu dispune de fondurile necesare pentru a onora plăţile, lucru care ne îngrijorează cu atât mai mult, cu cât 50 la sută din activitatea noastră o desfăşurăm în acest sector, fiind nevoiţi să asigurăm baza furajeră pentru animale”, spune Secară.

Nu fermierii sunt vinovaţi de scumpirea lactatelor!

"Scumpirile produselor lactate nu au nici o legătură cu preţul laptelui materie primă plătit producătorilor români, responsabilitatea creşterii nejustificate a preţurilor fiind a procesatorilor şi a comercianţilor. Astfel, deşi preţul laptelui materie primă plătit de procesatori către fermieri a scăzut în ultima lună cu 15-20 la sută, situaţie cauzată, în primul rând, de importul de lapte materie primă din Ungaria şi Polonia, preţul produselor lactate nu a scăzut, ci a crescut”, se precizează într-un comunicat al Sindicatului Crescătorilor de Taurine din România.

MĂSURI EXTREME

Referitor la plata subvenţiilor restante, SCTR a anunţat oficial că dacă banii nu vor intra în conturile fermierilor până pe data de 25 ianuarie 2009, fermierii vor declanşa, din 26 ianuarie, acţiuni de protest ce vor începe cu un pichet şi greva foamei în faţa Ministerului Agriculturii. "În pichet va funcţiona un foişor de observaţie, înalt de 10 metri, din care fermierii, în mod simbolic, vor supraveghea activitatea cabinetului Sârbu. Foişorul va rămâne permanent în funcţiune, pe toată durata de activitate a cabinetului Sârbu, cu rolul de supraveghere a activităţii ministerului", se mai precizează în comunicatul SCTR.

Dacă problemele semnalate nu se vor rezolva după prima săptămână de pichet, SCTR va intensifica protestele şi, în paralel cu pichetul, în 2 februarie 2009, va organiza un marş de protest cu animale şi utilaje prin Bucureşti, pe traseul: Guvern, Preşedinţie, Parlament, urmate de acţiuni fără precedent, în cazul nesoluţionării problemelor crescătorilor de taurine.

Articol publicat în revista Ferma, nr 1(68)/2009 

Vizualizat: 466 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?