Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vinovat fără vină în accesarea banilor europeni

Publicat: 02 mai 2015 - 10:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Entuziasmul accesării de fonduri europene l-a atins într-o bună zi și pe Dumitru Enciu, un tânăr din comuna Pietroasele, județul Buzău. Având în proprietate un teren, câteva zeci de stupi și beneficiind de experiența tatălui său în albinărit, Dumitru a decis să conceapă un proiect european de finanțare și să aplice pentru Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri. 

Click pe poza pentru galerie!

Cu banii respectivi, apicultorul și-ar fi dorit să mai cumpere stupi, o centrifugă electrică și alte echipamente și produse folositoare muncii de prisăcar. Cu alte cuvinte, și-a propus atunci să realizeze îmbunătățirea promisă de autorități și de mass-media celor care ajung să se adape de la izvorul fondurilor europene oferite de Bruxelles. Izvorul curge, dar treburile se încurcă rău când funcționarii români nu-și fac datoria. 

 

Miracolul eligibilității

Dumitru Enciu s-a instalat ca tânăr fermier în decembrie 2011, iar în anul următor a realizat proiectul pentru Măsura 112 și l-a depus la OJPDRP Buzău, vechea denumire a actualei AFIR, în subordonarea Centrului Regional Constanța. Dumitru Enciu își amintește că și-a asumat conceperea și redactarea proiectului, fără să apeleze la firmele de consultanță. A lecturat cu atenție “Ghidul solicitantului”, a umblat pe la birourile diferitelor instituții pentru obținerea avizelor necesare și, într-un final, s-a dus cu proiectul sub braț la instituția care analizează dosarul și dă verdictul. “A fost greu să-mi fac proiectul, nu am cerut nimănui ajutorul. Când l-am terminat, am fost foarte mândru”, mă asigură Dumitru, iar tatăl său, Gheorghe Enciu, îi întărește spusele: “A avut multe obligații de îndeplinit. Multă birocrație în chestia asta. A fost foarte bucuros când mi-a arătat ștampila”. 

În paralel cu demersurile pentru obținerea documentelor necesare avizării proiectului, Dumitru a făcut și investiții în stupină, pentru a crește șansa la eligibilitate a proiectului său. Mai exact, a mai cumpărat stupi, cu bani împrumutați de tatăl său de la bancă. Familia Enciu s-a pregătit temeinic pentru a-și face proiectul câștigător. Vestea bună s-a lăsat așteptată, dar, într-un final, a venit. Proiectul lui Dumitru Enciu din comuna Pietroasele a fost declarat eligibil și, foarte important, finanțabil cu suma de 71.112 lei, din care contribuția comunitară era de 56.889,60 lei, iar contribuția publică națională 14.222,40 lei. Bucurie mare în familia de apicultori. “Iată, beneficiile integrării în UE au ajuns, în sfârșit, și în ograda noastră!”, și-au spus cei doi apicultori din Pietroasele.

 

O veste mai dureroasă decât înțepăturile albinelor

Potrivit Raportului de evaluare din martie 2013, proiectul lui Dumitru Enciu a obținut 55 de puncte. 20 de puncte i-a adus tipul de exploatație, adică “fermă de semi-subzistență” (între 6 și 8 UDE) și încă 20 de puncte a primit pentru calitatea de membru al unei forme asociative, mai exact al Cooperativei Apicultorul. 15 puncte le-a obținut datorită deținerii unei exploatații agricole cu profil vegetal/animal într-o zonă defavorizată. Una peste alta, aritmetica funcționarilor i-a fost finalmente favorabilă. Trecuse peste marele hop. Mai trebuiau îndeplinite niște simple formalități pentru ca tânărul nostru fermier să semneze cu AFIR cererea de finanțare. Un hop mic, cam cât un șanț scurmat de șuvoaie pe costișele Pietroaselor. 

Notificarea privind selectarea cererii de finanțare și semnarea contractului de finanțare a sosit în iulie 2013. Fericitul câștigător era invitat să se prezinte în termen de 15 zile lucrătoare la Constanța, la sediul Centrului Regional, pentru încheierea contractului. Pentru a se înregistra ca PFA, Dumitru a mai primit, conform legii, un plus de 15 zile. Timp berechet, linie dreaptă către banii mult visați. 

Lucrurile au luat însă, pe neașteptate, o întorsătură extrem de frustrantă. Funcționarii l-au anunțat pe nefericitul tânăr fermier că nu mai poate primi banii, din cauză că au expirat cele 18 luni legale de la instalarea ca tânăr fermier. Într-adevăr, începând din decembrie 2011, cele 18 luni au expirat în mai-iunie 2013. Or, notificarea pentru semnarea contractului de finanțare a sosit în iulie, adică peste termen. Funcționarii AFIR au emis și trimis un document oficial, cu valoare juridică, în afara perioadei de 18 luni. S-au jucat cu termenele, dând speranțe fermierului, pentru ca apoi să-l anunțe că proiectul lui e suspendat. Imaginați-vă un meci de fotbal și după expirarea celor 90 de minute de joc, fără ca arbitrul să fluiere finalul, dar când una dintre echipe înscrie, arbitrul refuză să valideze golul pe motiv că e în afara timpului regulamentar. Cam asta i s-a întâmplat și lui Dumitru Enciu. AFIR s-a prefăcut că nu bagă de seamă expirarea, în luna iunie, a celor 18 luni legale și a emis notificarea, dându-i apicultorului iluzia că lucrurile sunt în regulă. Apoi, când Dumitru Enciu urma să primească banii, funcționarii i-au dat peste mână, anunțându-l că nu-i mai poate obține. 

 

Motorul AFIR s-a gripat

Firește, apicultorul nu s-a resemnat, deși a simțit gustul amar al dezamăgirii, fără să aibă nici o vină. “Termenul a fost depășit din cauza celor de la AFIR. Nu au rezolvat contestațiile în timp util. S-au ocupat de contestații și nu le-a mai rămas timp pentru noi, cei care trebuia să semnăm contractele de finanțare. Au prelungit termenul până în iulie, când a expirat”, spune apicultorul. Dumitru Enciu a jucat corect, cu entuziasm și încredere, dar mașinăria funcționărească s-a gripat. Da, în răspunsul primit un an mai târziu de la Ministerul Agriculturii, cam despre asta este vorba: funcționarii Centrului Regional Constanța al AFIR nu au mai făcut față numărului mare de dosare! „Motorul” AFIR a avut o „capacitate cilindrică” prea mică pentru condițiile de trafic de pe „magistrala” fondurilor europene. “Întârzierea evaluării proiectelor, aferente sesiunii 01/2012, s-a datorat unor cauze obiective, precum numărul neașteptat de mare al Cererilor de Finanțare depuse în cadrul acestei măsuri în sesiunea deschisă în cursul anului 2012, cât și în cadrul celorlalte măsuri, cu impact asupra termenelor de procesare a acestora”, este explicația MADR.

 

București - Bruxelles și retur

Bun, dar ce vină are Dumitru Enciu că funcționarii au fost copleșiți de proiecte și ritmul de procesare a fost încetinit? La câtă promovare au făcut autoritățile PNDR-ului și la cât de slab finanțate sunt micile ferme, ce așteptări aveau înalții funcționari? Să vină doi trei aplicanți pe fiecare județ, și aceia, membri de partid?! Au venit oamenii cu duiumul, firește, că tot românul tânjește după fonduri europene. 

Plătește apicultorul pentru vina funcționarilor? Consolator, MADR, prin semnătura directorului general, Mihai Herciu, îl asigură pe apicultor că “Ministerul și Autoritatea de Management a PNDR au efectuat demersurile necesare pe lângă Comisia Europeană - DG Agri pentru identificarea unor soluții. Mai mult, ministerul consideră că fermierul nostru și alții în situația lui ar putea primi banii cuveniți din bugetul național”. Totuși, MADR ne previne că “aplicarea unei asemenea soluții este condiționată de existența unui act normativ național adoptat, (...) în limita fondurilor disponibile ale bugetului de stat”. Așadar, autoritățile românești recunosc în mod oficial că rezolvarea cazului Enciu, dar și a altor cazuri asemănătoare, se află în mâinile lor. Mai rămâne să aflăm și ce vor face concret pentru ca banii să ajungă în conturile aplicanților, mai ales că vechiul PNDR acuși își dă duhul. 

Hotărât să își găsească dreptatea, Dumitru Enciu din Pietroasele Buzăului a dat în judecată AFIR. Între timp, își vede împreună cu tatăl său de stupina amplasată, alături de gospodăria lor, pe un deal pietros, de unde, spre sud, peste pantele cultivate cu viță de vie, se zărește șesul Buzăului.  

A început un nou sezon apicol și tatăl și fiul își fac planuri unde să-și ducă albinele în pastoral. E vremea culesurilor de primăvară. Mierea albinelor e dulce, dar demersul familiei  Enciu pentru a obține bani europeni le-a adus numai amărăciune. 

 

Vizualizat: 589 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
Există mai mult aur în creierul omului decât în pământ
|
05. 04, 2015. Monday 10:21
Există mai mult aur în creierul omului decât în pământ. Asta scrie celebrul Napoleon Hill în cartea ”De la idee la bani”. Căutăm urgent colaboratori part-time care vor să câștige bani în timpul liber, într-un proiect unic la nivel mondial. Oferim contract de comision. Pentru mai multe detalii, trimiteți mesajul PROIECT la adresa de email: locmunca.office@gmail.com
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA la Agromalim 2019 Mewi la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?