Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Via din Năeni - povestea unei retrocedări amânate

Publicat: 25 martie 2016 - 11:00
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

La 25 de ani de la revoluția anti-ceaușistă din 1989, problema proprietății a rămas încă nerezolvată pe deplin, înregistrând decalaje greu de acceptat. În timp ce unii și-au recuperat imobilele, ba le-au mai și vândut, alții, nu puțini, încă se mai luptă să redevină proprietarii unor suprafețe de pământ luate cu anasâna de regimul comunist.

Click pe poza pentru galerie!

Este și cazul lui Nicolae Nicolau, care la vârsta de 82 de ani nu se dă bătut și luptă cu primăria Năeni, din județul Prahova, să recupereze câteva zeci de hectare de teren agricol, deținute odinioară de bunicul său matern, Ion Postelnicescu.

Un octogenar înconjurat de dosare
L-am întâlnit pe Nicolae Nicolau în apartamentul său din cartierul bucureștean Titan. De jur-împrejur, teancuri de dosare, pline cu acte și documente despre proprietățile sale. E urmașul unor familii de moșieri din județul Buzău și a reușit să recupereze cea mai mare parte din proprietăți, la Tohani și la Viperești, dar cele 55 de hectare de la Năeni nu i-au fost încă restituite, deși demersul său se întinde pe 19 ani.
Nicolae Nicolau a făcut tot ce i-a stat în putință ca să primească înapoi pământul de la Năeni. S-a dus la Arhivele Statului din Buzău și a obținut un certificat cu nr. 1882 din 25 iunie 1997, act care atestă că Ion Postelnicescu a fost proprietar în Năeni și a stăpânit 55 de ha de teren arabil și viță de vie. Certificatul a fost emis în baza tabelului întocmit de autoritățile de atunci în timp ce naționalizau cu toptanul averile românilor înstăriți. Potrivit tabelului respectiv, datat 1949, Ion Postelnicescu avea: 16 ha teren arabil, 38 ha viță de vie, 1 ha pășune și 0,25 ha grădină de zarzavat. Având în mână certificatul eliberat de Arhivele Statului din Buzău, Nicolae Nicolau, împreună cu cei trei frați ai lui după mamă, s-a dus în 19 martie 1998 la Primăria din Năeni și a depus cerere pentru punerea în posesie. Au plecat cu toții liniștiți acasă, convinși că restituirea proprietății din Năeni e numai o formalitate.

O comună cu edili nărăvași
Și au tot așteptat, până în 2005, când, ajunși la primărie, au constatat că cererea nr. 527 depusă în 1998 a dispărut între timp. Dispariția sau distrugerea acelui document a lăsat fără obiect demersul lui Nicolae Nicolau. Era ca și cum nu l-ar fi interesat să recupereze terenul din Năeni, situație în care autoritățile locale ar fi ieșit basma curată. Nepotul lui Ion Postelnicescu îi acuză pe Zecheru Lucel, fost primar în perioada 2004-2008, și pe secretarul-jurist Daniel Mănăilă, aflat și acum în post, de distrugerea cererii de punere în posesie. Zecheru Lucel a ajuns cunoscut la nivel național după ce a bătut un cetățean în fața camerei de luat vederi a echipei emisiunii ”D-ale lu Mitică”. În urma agresiunii, fostul primar a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Un alt primar, Mihai Alexandru, care a avut mandat între 1996-2000, a fost acuzat de săvârșirea unor nereguli în domeniul retrocedărilor funciare. Asta reiese dintr-o interpelare făcută în 2003, în Camera Deputaților, de către deputatul Mircea Costache. Cităm din interpelarea respectivă: ”...există încă mulți proprietari care nu au primit titluri de proprietate și numeroși cetățeni nemulțumiți de felul cum li s-au restituit proprietățile. Așa se face că pentru unii cetățeni nu mai există terenuri...” Mai departe, deputatul Mircea Costache acuza: ”Copiii fostului primar Mihai Alexandru au fost împroprietăriți cu 50 ha de vie”. Mai mult, sătenii din Năeni i s-au plâns deputatului buzoian că ar fi fost împroprietăriți ilegal cetățeni care nu avuseseră niciodată teren agricol în Năeni.

Via cu rădăcini algeriene
Ce-l doare foarte tare pe Nicolae Nicolau este faptul că via zace părăsită, nelucrată de nimeni. Ar vrea să o recupereze și să o încredințeze unui arendaș, așa cum a procedat cu via de la Tohani, cu via care i-a mai rămas după ce o parte a vândut-o firmei viti-vinicole din localitate.
Înainte de 1989, Nicolau a activat în domeniul auto, fără să aibă vreo interferență cu munca la vie. După recuperarea unor suprafețe de teren la care a avut dreptul ca moștenitor, a urmat cursuri organizate de Ministerul Agriculturii și s-a specializat ca viticultor și vinificator-pivnicer. Păstrează cu mândrie diplomele obținute la Stoenești și la Urlați, în 2008. Timp de câțiva ani a administrat singur o vie de zece hectare, la Tohani. Munca la vie îi amintea de bunicul său, Ion Postelnicescu, unul dintre moșierii din zona de deal a Buzăului. Postelnicescu a avut o moșie care însuma 180 ha de vie, livadă și pădure. Se specializase în viticultură la Montpellier (Franța). Ajuns în Algeria, a adus de acolo, cu vaporul, până la Constanța, butași de viță de vie, pe care i-a dăruit lui Iorgu Dumitrescu, unchiul său și mare proprietar la Tohani, drept recunoștință că îi finanțase studiile în străinătate. Butașii din lăzile sparte în timpul transportului nu i-a mai dat unchiului său, ci i-a plantat pe terenul lui de la Năeni. Din acei butași a rezultat via care a fost naționalizată în 1949 și deținută de IAS Năeni până la desființare.

O sentință favorabilă, dar ignorată de Primărie
După ce și-a revenit din uluiala și revolta că i-a fost distrusă cererea de punere în posesie, Nicolae Nicolau a dat în judecată Comisia Locală de Fond Funciar și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Buzău. Tribunalul Buzău emite Sentința civilă nr. 6097 din 4 decembrie 2006, dispunând restituirea a 40 ha de teren agricol în comuna Năeni. Nu erau 55, cât avusese Ion Postelnicescu, erau 40 de ha, adică tot o suprafață semnificativă. Urmare a acestei sentințe, Nicolae Nicolau s-a prezentat din nou la Primăria Năeni și a depus o nouă cerere. Nici așa nu a avut succes. Cererile și memoriile înaintate către primărie zac prin dulapuri fără nici o rezolvare.
De curând, în februarie 2016, Nicolae Nicolau a mai trimis un memoriu în atenția viceprimarului Petrini Burducea și așteaptă un răspuns. Asta face de 19 ani. Așteaptă răspunsuri, iar Primăria Năeni tace sau răspunde omului în doi peri. Sau ignoră hotărârile judecătorești și dispozițiile Prefecturii. Există o sentință civilă a Tribunalului Buzău pe care Primăria Năeni nu o ia în seamă. Comunicările Prefecturii în cazul lui Nicolae Nicolau nu au fost aduse la cunoștința acestuia. Totul a fost ținut într-o inexplicabilă lipsă de transparență. Ca să afle situația dosarului său, Nicolau a făcut zeci de drumuri între București și Năeni. Deocamdată, fără să-și afle dreptatea.




LA NĂENI, LEGILE PROPRIETĂȚII SE ÎMPOTMOLESC
Cazul lui Nicolae Nicolau este elocvent în ceea ce privește neputința sau reaua-voință a autorităților publice locale în rezolvarea deplină a chestiunii funciare. Au tot fost emise legi după legi, ba a mai fost inventată și o așa-numită „inventariere a terenurilor”, mai mult de ochii Comisiei Europene decât dintr-un interes real pentru retrocedarea pământului către cei care încă mai cer să li se facă dreptate. În timp ce alte proprietăți au fost transferate în mâinile unora care nu aveau nici un drept, iar alții, bine înfipți în politică, au facilitat obținerea de despăgubiri de zeci de milioane de euro de către tot soiul de pretinși proprietari, iată, Nicolae Nicolau se zbate de 19 ani să intre în posesia celor 55 de ha stăpânite odinioară de bunicul său, Ion Postelnicescu. Există o sentință civilă, există documente care dovedesc naționalizarea acelor pământuri, dar o primărie obligată de lege să facă restituirea terenurilor nu catadicsește să-l pună pe Nicolae Nicolau în drepturile sale.


Articol publicat in revista Ferma nr.5(166) 15 - 31 martie 2016

Vizualizat: 1097 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
Elena Madalina
|
04. 27, 2017. Thursday 00:00

Dar cine este primarul comunei, de ce trebuie sa se ocupe un angajat al primariei de problemele cetatenilor, nu asta e datoria primarului?

1.
In asteptare
|
10. 07, 2016. Friday 11:01
putem spune ca domnul Nicolae Nicolau nu este singurul care are probleme cu Primaria Naeni.Sunt multi cetateni care sunt plimbati pe drumuri de asa zisii specialisti ai primariei.Toate problemele sunt date sa le rezolve asa zisul inginer agronom dinulescu Constantin care doar isi bate joc de cetateni.
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?