Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vârf de campanie agricolă sub pecetea secetei

Publicat: 22 septembrie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Septembrie și octombrie sunt luni cu activitate intensă în campania agricolă de toamnă; se recoltează din plin și se transportă roadele pământului: floarea-soarelui, cartofii, sfecla de zahăr și hibrizii timpurii ai porumbului - regele neîncoronat al câmpului. 

Click pe poza pentru galerie!

În același timp, se finalizează semănatul rapiței pentru ulei, se ogoresc miriștile și se pregătește patul germinativ pentru cerealele păioase de toamnă, culturi care în acest an, după statisticile oficiale, au dat un vârf de producție de aproape 8,5 milioane de tone numai la grâu.

De asemenea, nu sunt omise nici lucrările de fertilizare cu fosfor, potasiu, gunoi de grajd sau aplicarea amendamentelor cu calciu pe terenurile cu necesar.

 

GALAȚI

O recoltă se strânge, alta se pregătește

În prima decadă a lunii septembrie, combinele au intrat în lanurile de floarea-soarelui ale societății Zea Mays, ce lucrează peste 400 ha într-o zonă de luncă, între Prut și Dunăre. S-a lucrat cu intermitențe, deoarece puținele precipitații căzute au slăbit ritmul de recoltare și de transport. „Am cultivat 60 ha de floare, după cum arată cultura, nădăjduiesc să mă închid cu o medie de peste 3.500 kg la hectar. Sper să terminăm lucrarea în maximum patru zile; ieri (3 septembrie - n.a.) am avut o zi plină, cu o singură combină am reușit să recoltez 15 hectare și să încarc două TIR-uri, ultimul plecând din câmp spre ora 23:00”, ne-a declarat Jean Florescu, administratorul societății, unul dintre agronomii de elită ai județului. 

Fermierul susține că a valorificat producția la prețul pieței, în jur de 1,4 lei/kg, în baza unei înțelegeri contractuale semnate înainte de recoltare. A semănat pentru prima dată hibrizi de la Euralis, fiind mulțumit de evoluția geneticii folosite. 

Cultivatorul are și 70 ha de soia, cultură care îi va răsplăti munca și efortul financiar depus. A preluat material semincer din categoria bază de la Pioneer și Euralis pentru producerea de sămânță. „La soia, prețul e ceva mai ridicat și subvenția mai bună, dar nu am văzut-o! Iată, suntem în luna septembrie și nu am primit un leu de anul trecut. Nici pentru Pachetul 4 pentru care am semănat 65 ha de rapiță verde anul trecut, în septembrie; am avut sole frumoase, am întors-o cu freza greu de tot, chinul de pe lume! În total, pentru 2015, ar trebui să primesc aproximativ 380 mii de lei pentru toate culturile sprijinite”, a subliniat fermierul.

Acesta a continuat: „La soia să mai intru la plivit manual, e buruiană mare, îndeosebi măturica. Aici e o zonă de baltă și avem o întreagă colecție de teișor, susan, pălămidă, costrei, măturică... Poți să ai terenurile bec până în vară, dacă ai rezervă de rizomi în sol, crește costreiul într-o lună de zile cât casa!”

Jean Florescu ne spune că a semănat 60 ha de rapiță, precizând că lucrarea s-a făcut în bune condiții. „Imediat după recoltarea grâului am arat și am intervenit cu o freză. Mi-a venit ușor la semănat, au fost și niște ploi ușoare și a început să răsară rapița. De regulă, nu erbicidez în preemergență, mai dau un Agil 100 EC, erbicid graminicid ce ridică ștacheta la combaterea samulastrei de păioase din cultura de rapiță, și un Caramba turbo”, a susținut Jean Florescu.

 

„Nu am prins un an mai prost ca ăsta!”

De când a început recoltarea florii-soarelui pe raza comunei gălățene Smârdan, inginerul agronom Vasile Dajbog a stat în câmp, de dimineață și până seara târziu, să coordoneze activitatea formației celor trei combine. „Am cultivat 80 ha, seceta a dijmuit serios din cultură. În final, după ce trag linie, am speranța să depășesc o medie de două tone la hectar. Producția am contractat-o cu 1,39 lei/kg”, ne-a relatat fermierul. 

Om cu experiență suficientă în agricultură, Vasile Dajbog a decis să nu mai cultive rapiță anul acesta; nu vrea să riște. „De ce să semăn pe uscătura asta?”, s-a întrebat retoric”, explicând că: “Unii au făcut-o și au văzut că au greșit; plantele firave ieșite din pământ se usucă acum în lipsa apei!”

În ferma lui de câteva sute de hectare se pregătește terenul pentru grâu și orz. Lucrarea se execută cu greutate. În structura de producție, culturile de bază sunt cerealele păioase de toamnă. La jumătatea lunii septembrie va intra în lanurile cu porumb să recolteze. Are vreo 50 de hectare. Va termina repede, căci recolta-i slabă! „Un an mai prost ca ăsta nu am mai prins de mult; prima jumătate a fost bine, cealaltă, nenorocire!”, a concluzionat Vasile Dajbog, care de o viață întreagă se nevoiește pe dealurile Smârdanului. 

 

70 de zile de secetă

Mai jos, în Balta Frumușiței, din apropierea Prutului, combinele conduse de Marcel Sâmpetru și Dorel Mustață lăsau în urmă “pârtii” largi prin lanurile de răsărită. Inginerul Gheorghe Sireteanu, șeful fermei, s-a declarat mulțumit de recoltă, știe că va bate la cântar undeva la peste 3.000 kg/ha. A cultivat 65 ha, plantele s-au dezvoltat bine în condițiile terenului de luncă. Producția de floarea-soarelui a fost contractată cu un achizitor la prețul de 1,4 lei kg. Cam aici se învârte în zonă.

„La porumb, producția e bunișoară, dar e verde. Din 120 ha cultivate, o sută le-am irigat de două ori. Prețul de achiziție a fost stabilit la 60 de bani/kg. La noi în zonă e dezastru, timp de 70 de zile este secetă. Dacă nu ai posibilitatea să asiguri apă, îți vezi munca cum se duce pe Apa Sâmbetei!”, ne-a declarat producătorul agricol gălățean. 

Inginerul Gheorghe Sireteanu a pregătit pentru înființarea culturii de rapiță o solă de 50 ha. A arat-o imediat după recoltarea grâului și a făcut o lucrare de discuire. Nu a semănat-o, în speranța venirii unei ploi... anunțate! S-a înșelat! 

 

Producția de porumb e sub semnul întrebării

Când umiditatea din semințe a început să scadă sub 15% și în lanurile de floarea-soarelui 80-85 la sută din calatidii au căpătat culoarea brună și brun-gălbuie, inginerul Mihai Paraschiv a dat semnalul recoltării. Formația de două combine a finalizat lucrarea în bune condiții pe cele 110 ha cultivate în ferma de la Șendreni, de lângă Galați. „Producția este de circa 2,5 tone la hectar, mai slabă decât anul trecut, pentru că seceta a mușcat serios din munca noastră. Am terminat de pregătit jumătate din suprafața planificată și continuăm cu semănatul rapiței de toamnă pentru ulei. Se lucrează în condiții deosebit de grele, cu consumuri mari de motorină și de lubrifianți. Într-o lună și jumătate am avut doar 13 litri/mp de precipitații. Ne așteptăm ca porumbul la neirigat să ne dea vreo 4 t/ha, și asta cu semnul întrebării!”, ne-a declarat fermierul. 

Nu a încheiat contracte de livrare pentru porumb, iar societatea nu dispune de spații de depozitare. Așa că va trebui să vândă porumbul la recoltare. Un licăr de speranță ar fi să se mai așeze piața și să mai crească prețul. „Traderii ne-au oferit până acum un preț relativ mic, în jur de 60-61 bani/kg. S-a zis că o să se facă porumb, dar producțiile nu sunt cele scontate”, a precizat inginerul Mihai Paraschiv.

 

TELEORMAN

„Este un an cumplit, muncim pentru supraviețuire!”

În județul Teleorman, seceta a fost extrapersistentă. Cel puțin așa susțin fermierii. „La noi, începând cu luna iunie, s-au înregistrat temperaturi de peste 36 de grade, iar în perioada iulie-august nu a căzut pic de precipitații. S-a instalat seceta și, practic, a pus punct producției de porumb, în special, și chiar la cea de floarea-soarelui. Fermierii sunt disperați, au culturi calamitate în proporție de 60-70 la sută. Este un an cumplit, muncești pentru supraviețuire, să-ți scoți cheltuielie și mai puțin munca”, ne-a declarat fermierul Ion Dobre. 

În Dobroteștii Teleormanului, acolo unde are ferma întinsă pe mai bine de 600 ha, a finalizat strângerea florii-soarelui din câmp pe cele 191 ha cultivate. Combinele bine reglate și mânuite atent de Daniel Berechet și Alexandru Bărbuceanu au recoltat într-un timp record producția de semințe. Este oarecum mulțumit de ceea ce a obținut. Ne spune că recolta de floare depinde de tehnologia aleasă, dar și de inspirația momentului de semănat, stabilit de fermier în perioada cu ploi excedentare din aprilie - mai. Precipitațiile nu au fost benefice pentru agricultura teleormăneană, s-a înregistrat un regres în dezvoltarea plantelor și ulterior s-a văzut că stresul hidric a afectat și producția și dezvoltarea normală a culturilor. „Din primele zile ale lunii septembrie am pregătit terenul pentru însămânțarea rapiței, căutând să distrugem rezerva de semințe ale buruienilor. Acum, probabil că o să mergem cu o erbicidare”, a susținut teleormăneanul Ion Dobre. 

 

BACĂU 

O campanie de toamnă aparent normală

Fenomenul de secetă pedologică s-a instalat ceva mai sever în mai multe zone ale județului moldav. „Eu am terenurile în Sascut, Tătărăști și Letea. A fost ceva secetă în zona noastră, care a afectat oleacă floarea și porumbul. Însă nu am ajuns la cota de avarie, la calamitate. Am semănat rapița pe 200 ha. Nu peste tot s-a putut lucra în condiții bune. Noi am căutat ca și pe terenurile grele din luncă să relizăm patul germinativ exact ca pentru rapiță, adică agronomic. Pe jumătate din suprafață plantele sunt răsărite, iar pe cealaltă jumătate așteptăm ploile anunțate de meteorologi. În zona Sascutului, precipitațiile au însumat circa 52 l/mp și am putut face lucrările solului în optim”, ne-a declarat inginerul Mihai Pantelimon.

Fermierul susține că în anumite sole, unde este suficientă rezervă de apă în sol, se pregătește terenul pentru cultura grâului de toamnă. În final, cam după 15 septembrie, se vor semăna în jur de 300 ha. Până atunci, în brazdă, la arat, sunt patru tractoare de mare putere, ce realizează un ritm lejer de lucru de până la 30 ha. „Nu vreau să trag de mecanizatori ca să facă norme... olimpice! Oamenii se mai urcă și pe combină la recoltat, mai am nevoie de ei și a doua zi”, a susținut fermierul, cel care a fost ani de zile directorul stațiunii de mecanizare și are experința lucrului cu oamenii. 

 

Producții mulțumitoare la porumb și floare 

Orz nu pune, zice că nu se merită. Floarea-soarelui, ce ocupă 140 ha, era încă verde, nu a ajuns la maturitate, căci a fertilizat-o cu uree. Producția pare a fi bunișoară, cu puțin peste 3.000 kg/ha; a fost contractată la prețul de 330 dolari tona, cu condiția să o ia cumpărătorul direct din câmp. După un simplu calcul, Mihai Pantelimon susține că în mai puțin de o săptămână va fi gata cu recoltatul. Cu trei combine, la un ritm de zece hectare la zi, circa cinci zile bune de lucru.

„Porumbul este destul de frumos. Pe terenurile din jurul municipiului Bacău, a plouat destul de bine. Mai în sud, unde nu a fost secetă, am irigat o solă de 50 ha, am dat și uree; deci mă aștept la o producție de cel puțin 8-10 t/ha”, a concluzionat fermierul băcăuan.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

Vizualizat: 503 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?