Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Unii reinvestesc câștigul, alții trăiesc din credite

Publicat: 26 ianuarie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

După ce au tras linie și după ce și-au făcut în mare socotelile, fermierii caută să-și chivernisească agoniseala de peste an. Unii privesc cu încredere, alții însă s-au ales cu foarte puțin sau cu... praful de pe tobă, cum se spune.

Click pe poza pentru galerie!

Anul trecut, Grupul de Producători Muncostmar, din comuna gălățeană Tudor Vladimirescu, a finalizat un proiect finanțat din fonduri europene: un depozit de legume-fructe ultramodern, cu o capacitate de aproape două mii de tone, a cărui valoare a depășit 2,5 milioane de euro. “Am depus cerere de recunoaștere la MADR pentru a ne transforma în organizație de producători. Ne pregătim să producem cantități însemnate de legume și fructe, dar și să achiziționăm recoltele horticultorilor din bazinele Barcea, Umbrărești, Drăgănești sau Tecuci”, ne-a relatat Costică Hâncu, admistratorul grupului. 

 

Depozitul gol, livada calamitată 

În ciuda unor serioase dificultăți financiare, grupul se va închide cu un minim de profit. Livada a fost o adevărată „gaură neagră”. „Din cauza înghețurilor repetate din ultimii ani, recolta celor 36 hectare de livadă - măr, cais, prun, vișin, cireș - a fost compromisă în totalitate. În 2015, numai tratamentele ne-au costat vreo 200 mii de lei. Dacă la culturile de primăvară (porumb, floare, pepeni) ni s-au acordat despăgubiri pentru calamități în valoare de 120.000 de lei, pentru livadă nu; nu a fost prinsă în schema de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de secetă”, a precizat Hâncu. 

În aceste condiții, conducerea grupului a închis aproape la maxim “robinetul” cheltuielilor, reducând recoltatul și transportul producției, pentru că practic nu a mai fost nimic de adunat de pe câmp.

„În aceste zile suntem în tratative cu banca pentru un credit; nemaiavând ce valorifica, nu avem cu ce porni noul ciclu productiv. Vom solicita 200 mii lei pentru a cumpăra sămânță, motorină și ce mai e nevoie în viitoarea campanie agricolă”, a continuat Hâncu. 

Fermierul, ca și membrii grupului, speră să iasă în luna iunie printre primii pe piață cu varză albă și roșie, pentru a prinde un preț bun de valorificare. Anul trecut, ca și în 2014, prețurile au rămas la același nivel, adică mici, în timp ce inputurile s-au scumpit de la an la an. Grupul are semnate contracte cu marii retaileri, între care Kaufland, Carrefour sau Billa. 

 

„Reinvestim în irigații și în fondul funciar!”

Societatea pe acțiuni Agroleg din Silistraru (jud. Brăila) va închide anul financiar destul de bine. Profitul va fi apropiat celui realizat în 2014 (1.521.556 lei), când cifra de afaceri a fost de 9.557.662 lei, conform Ministerului de Finanțe. „Am hotărât ca o bună parte din câștig să o reinvestim; avem nevoie de instalații de udare. Întreaga suprafață de 1300 hectare este amenajată la irigat, însă vrem să înlocuim conductele de aluminiu cu tunuri de irigat. Avem două instalații cu rampă, șase tunuri de apă, dar vrem să mai achiziționăm încă două până în primăvară”, ne-a declarat Iosif Țicra, președintele Consiliului Administrativ și directorul tehnic al Agroleg Silistraru SA. 

Potrivit oficialului societății, din profit vor fi acordate dividendele acționarilor, vor fi premiați cei mai destoinici lucrători și vor fi mărite salariile celor aproape 80 de angajați. 

 

Reducerea cheltuielilor cu munca manuală

„Intenționăm să maximizăm profitul prin reducerea cheltuielilor cu munca manuală, scop în care vom mecaniza pe cât posibil operațiunile de încărcare/descărcare. De asemenea, ne preocupăm pentru optimizarea transportului tehnologic; dispunem de mijloace proprii, dar nu întotdeauna sunt rentabile; sunt de capacitate mică și au un consum ridicat de carburant. Am hotărât ca la livrarea produselor agricole, cumpărătorii să vină cu mijloacele lor de transport”, a susținut Țicra. 

Pentru valorificarea recoltei, Agroleg nu riscă să încheie contracte futures cu achizitorii, pentru că „este riscant și am luat plasă de câteva ori!”, ne spune Țicra. 

„Nu depozităm producția, pentru că nu avem condiții și uneori nu se merită. Lucrăm cu credite bancare pentru reluarea ciclului productiv, pe care trebuie să le onorăm la termenele stabilite. Anul trecut am vândut recolta pe ultima sută de metri și am prins prețuri bune”, a adăugat fermierul. 

Președintele CA Agroleg a precizat că societatea va lua credite în valoare de 500 mii de lei pentru reluarea procesului tehnologic și încă 500.000 lei pentru cumpărarea de teren arabil. Un hectar a ajuns să coste și 5.000 euro, în zonă concurența fiind acerbă. Din 1300 hectare, cât lucrează societatea, 400 sunt cumpărate, diferența este arendată. 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.1(162) 1-31 ianuarie 2016

Vizualizat: 387 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?