Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Un nou episod de activitate intensă în câmp

Publicat: 06 octombrie 2016 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Luna octombrie constituie un sezon extrem de dens în ceea ce privește lucrările campaniei de toamnă. Agricultorii se străduiesc să culeagă și să ducă la adăpost rodul muncii lor și să pună bazele unui nou ciclu de producție agricolă. 

Click pe poza pentru galerie!

Specialiștii insistă îndeosebi pe eliberarea terenurilor de resturile vegetale și pe efectuarea arăturilor adânci de toamnă, iar acolo unde se mai înregistrează întârzieri, pe urgentarea și finalizarea lucrărilor de pregătire a patului germinativ și a semănatului grâului de toamnă.

 

BRĂILA

Porumbul - producție medie de 12 t/ha

Imediat după recoltarea florii-soarelui de pe cele 6.000 ha, specialiștii companiei Agricost, din Insula Mare a Brăilei, au trecut la pregătirea noii recolte. „Prelucrăm solul pentru campania de toamnă, ne-am propus să realizăm, la această dată, aproape de sfârșit de septembrie, 23.000 ha de cereale păioase (8 mii de orz și 15 mii de grâu). Astfel, ne poziționăm, față de ceea ce ne-am propus, la jumătatea suprafeței de pregătit, având aproximativ 15 mii hectare realizate pentru însămânțările de toamnă”, ne-a declarat Mihai Solomei, directorul tehnic al SC Agricost SRL. 

În același timp, au fost declanșate și lucrările de recoltare a culturilor de soia și de porumb în cele 24 de ferme cultivatoare. Firesc, s-a început mai întâi cu soiurile și hibrizii cei mai timpurii care au atins stadiul de maturitate, producția fiind adunată și depozitată în condiții optime de păstrare. La soia, spre exemplu, se adunase producția de pe circa 1.800 ha, din cele 9.000 aflate în cultură. Din evaluările fermierilor, media se învârte în jurul a 4.000 kg/ha. 

În paralel, formațiile de combine au intrat și în lanurile de porumb, ce ocupă 10 mii de hectare din cele peste 57.000 cultivate în IMB. „Deocamdată, nu lucrăm cu toată forța mecanică de care dispunem, de 80 de mașini, întrucât cultura nu a ajuns la maturitatea de recoltare și, respectiv, la 17,5% umiditate în boabe. Am intrat în solele ocupate cu hibrizii din grupa FAO 440, semitardivi, produși de companiile de semințe Pioneer și Monsanto. Am reglat activitatea în funcție de capacitatea uscătoarelor noastre de boabe, care este undeva la 2.500 tone zilnic. Sperăm să ne închidem cu o producție medie între 11 și 12 t/ha, pe care o adunăm, o uscăm și o depozităm în silobaguri. Ea poate rezista fără probleme și 40-50 de zile”, a susținut Mihai Solomei. Specialistul, reluând declarația președintelui CA al Agricost, Lucian Buzdugan, a precizat că în IMB costurile tehnologice pe hectarul de porumb se acoperă doar cu o producție de 10.000 kg boabe stas la hectar; profitul se poate înregistra doar dacă se depășește acest nivel productiv la unitatea de suprafață. 

Pe 25 septembrie, în Insula Mare a Brăilei s-a declanșat campania de însămânțare a grâului de consum, care a durat maxim o săptămână, iar în primele zile ale lunii octombrie a debutat semănatul orzului și al grâului de sămânță.

 

PRAHOVA 

O campanie de toamnă bine organizată

În ferma prahoveanului Ion Căpătoiu, de la Gura Vadului, cu suprafața de 560 ha, lucrările agricole se desfășurau, la începutul lunii octombrie, cu maximă intensitate. Avea de pregătit o suprafață de 300 ha pentru cerealele păioase și mașinile și utilajele erau angajate pe ultimele parcele. O bună parte din terenuri le-a scarificat încă din luna iulie, iar în august, Ion Căpătoiu, fostul mecanizator de la SMA Mizil, și-a făcut timp să treacă și cu un disc. Între timp, a venit și o ploicică de vreo 30 litri/mp, ceea ce va înlesni înființarea culturilor de orz și de grâu. Dar nu înainte de a mai intra în câmp cu un disc pentru a distruge samulastra. 

Și în acest an, cultivatorul a organizat în cele mai mici detalii campania agricolă, așa cum a învățat să o facă din îndelungata experiență. „Am recoltat floarea într-o singură zi! Nu am avut multă, o parcelă de 10 ha de pe care am strâns 2.400 kg/ha. E o recoltă sub așteptări, dar m-am muțumit, terenurile le-am luat în arendă recent, iar proprietarii au lucrat cum a dat Dumnezeu! Am semănat puțină floare, pentru că nu-mi permitea asolamentul. În schimb, am 150 ha cultivate cu porumb și am intrat cu combina în lan la recoltare, însă precipitațiile căzute în urmă cu câteva zile mi-au tăiat nițel din elan”, a explicat fermierul. Pentru transportul producției de porumb din câmp, care de altfel este mulțumitoare, fermierul Ion Căpătoiu a închiriat mijloace auto, deoarece, după spusele sale, îi este mai lejer. Are încheiat un contract cu un FNC la prețul de 58 de bani kilogramul de boabe.

 

„Dumnezeu mi-a ascultat ruga și a plouat!”

„A venit o ploaie la timp, de parcă Dumnezeu mi-a ascultat ruga; seceta se instalase destul de bine și nu apucasem să intru nici la scarificat, nici la arat. Scoteam bolovani destul de mari și m-am oprit în așteptarea unor condiții mai bune de lucru. Eu am o regulă, ce mi-a rămas din miriștea de grâu, vin să scarific, și ce mi-a rămas din porumbiște, vin s-o ar. Înainte de semănat, lucrez cu Tiger-ul. Așa am procedat la rapiță, cultură pe care am înfințat-o pe 15 ha. Nu vreau să pierd umiditatea din sol. De asemenea, urmăresc cu atenție să fac un asolament ca la carte, aceeași cultură să nu revină pe aceeași solă decât după patru-cinci ani. Altfel, distrug terenul și nu vreau să-mi bat joc de pământul care mă hrănește”, a susținut cultivatorul prahovean. 

 

DOBROGEA

Semnele bune ale unui nou ciclu de producție 

Timpul bun de lucru este folosit din plin și de fermierii dobrogeni. În exploatația soților Maria și Telu Voicu, se fertiliza terenul pentru culturile de cereale păioase cu NPK 18:46:0 (DAP), un îngrășământ complex cu structură granulometrică, complet solubil în apă, în doză de 200 kg/ha. „Avem în câmp mașini tractate de administrat îngrășăminte, cu o capacitate de lucru de 3 tone, și una de șase tone, autopurtată, conduse de mecanizatorii: Ștefan Lăuneanu, Marian Lăuneanu, Doru Neațu și Mitel Țarălungă”, ne-a declarat inginerul Maria Voicu. Fermiera a susținut că, imediat după recoltarea culturilor, s-a intrat cu plugurile în brazdă, apoi s-a realizat o trecere cu discul. Înainte de înființarea culturilor de toamnă se va mai executa o lucrare de discuire cu un utilaj greu.

„Până acum, am semănat rapiță pentru 800 ha și vom mai înființa alte 150 ha. La sfârșitul lunii septembrie, cultura era deja răsărită pe solele din comunele Horia (județul Tulcea), ce însumează 470 ha, și 23 August (Constanța) - 125 ha. După frontul de ploi de la sfârșitul lunii septembrie, am mai semănat 330 ha pe terenurile din comuna constănțeană Fântânele”, a precizat Telu Voicu. 

De la fermier am aflat că probleme mai mari a ridicat suprafața de 500 ha eliberată după floarea-soarelui; nu s-a putut intra în teren o vreme din cauza secetei. Au fost tocate tulpinile și s-a intrat cu discurile grele, pe unele parcele executându-se chiar și trei treceri cu utilajele pentru a pregăti un pat germinativ corespunzător. 

 

„Un an agricol bun pentru zona noastră!”

„Pentru acest nou ciclu de producție, mi-am propus să pun vreo 2.000 ha de grâu, 500 de orz și mi-aș dori să cultiv, în final, 1.500 ha de rapiță, dar asta este în funcție de precipitațiile anunțate. Cultura este mult mai profitabilă, în comparație cu grâul care se vinde cu 50 de bani kilogramul”, au precizat agricultorii dobrogeni. 

În general, terenul a fost arat, pregătit și semănat în condiții foarte bune, cu toată seceta din regiune. Explicația este simpă, în lunile mai și iunie au căzut precipitații care au însumat aproape 200 l/mp, astfel încât s-a păstrat umiditatea în sol. La acestea se mai adaugă și faptul că la recoltarea păioaselor, combinele toacă paiele și le împrăștie uniform pe suprafața terenului, iar resturile vegetale mențin solul umed. „Porumbul l-am terminat de recoltat; nici nu am avut suprafață mare, doar 160 ha. Am adunat în medie aproape 6 tone boabe stas la ha. În concluzie, consider că a fost un an bun pentru zona noastră, s-au făcut de toate, pământul a fost roditor, ne-a răsplătit munca!”, a conchis Maria Voicu. 

 

BOTOȘANI

Din cauza secetei, nu se poate lucra pământul

La polul secetei, Botoșani, la sfârșitul lunii septembrie, fermierii erau deznădăjduiți. Aproape că nu mai voiau să vorbească despre necazul lor. Viorel Enache, agricultor ce exploatează circa 750 ha, ar fi vrut să are și să pregătească 600 ha pentru viitoarele culturi de toamnă. „Nu am făcut nici o lucrare pregătitoare; rup tractorul în două. Am arat puțin și m-am oprit. Nu știu ce să mă mai fac!”, a dat frâu liber sentimentelor neputinței producătorul agricol. 

Fermierul consultă zilnic buletinul meteo, în speranța că bunul Dumnezeu își va întoarce fața și spre județul cel mai năpăstuit din România, în acest an de grație 2016.

 

 


NOUTĂȚI TEHNOLOGICE ÎN INSULA MARE A BRĂILEI 

O noutate în fertilizare: triplu superfosfat în amestec cu sulfat de amoniu. „Lucrăm în miriște printr-o singură trecere cu performantul utilaj Horsch Jocker, reglat pentru o adâncime de 10-12 cm, după care încorporăm sămânța de cereale în sol. În același timp, realizăm și fertilizarea de bază prin administrarea îngrășămintelor complexe, un amestec de triplu superfosfat cu sulfat de amoniu (pentru o nutriție de 65 kg de fosfor și 28 kg de azot s.a./ha). Aceasta ar fi noutatea absolută; îngrășământul amestec pe care îl administrăm tot odată. Am decis să nu-l mai aplicăm fazial, în primăvară, din cauza solurilor noastre mai alcaline, bazice, care produc blocarea fosforului. Deci, realizăm fertilizarea în benzi lângă sămânță, pentru ca îngrășământul să fie valorificat mult mai bine”, a explicat directorul tehnic al Agricost - Mihai Solomei. 

Testări cu semănătoarea Focus. Un alt element de noutate îl reprezintă utilizarea mașinii de semănat Focus în câteva variante tehnologie. „Începând din această toamnă, vom face cu acest utilaj două experimente la cerealele păioase; în primul vom încerca să semănăm după o prelucrare superficială a solului, imediat după eliberarea terenului în urma recoltării culturii de soia și, al doilea, să încorporăm direct sămânța, fără nici o lucrare pregătitoare a terenului. Vom păstra o distanță de 25 cm între rânduri. Vom vedea ce rezultate vom avea și la ce concluzii vom ajunge”, a susținut tehnicianul-șef, Mihai Solomei. 

Specialistul a făcut referire și la noi testări tehnologice: „Noi vom merge și pe o densitate mai mică, undeva la 300 b.g./ha în prima fază a însămânțării, de fapt, cam aicea este și trendul. Dar vom testa tehnologia de cultivare și prin mărirea cantității de la 300-330 până la 450 la b.g./ha pe anumite suprafețe, undeva, spre sfârșitul lucrării de înființare a culturii de grâu, adică după 10-15 octombrie”.

În Insula Mare a Brăilei, în acest an, 30 la sută din suprafață este scarificată, iar restul de teren, prelucrat superficial la 12 cm adâncime. „Urmărim să încorporăm într-un strat subțire resturile vegetale pentru a realiza în următorii ani o materie organică mai bună în sol”, a precizat Mihai Solomei. 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.17(178) 1 - 15 octombrie 2016

Vizualizat: 475 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?