Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Un necaz nu vine niciodată... singur!

Publicat: 06 mai 2015 - 10:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Mircea Groza, mic fermier din Turda, județul Cluj, a simțit pe pielea lui însemnătatea proverbului “Un necaz nu vine niciodată... singur”! După mai multe încercări nereușite de accesare a creditelor agricole și a fondurilor europene, micul agricultor a ajuns într-o situație critică. Iată, pe scurt, povestea acestuia!

Click pe poza pentru galerie!

Prins în mirajul străinătății, Mircea Groza a sperat că modelul occidental ar putea face casă bună cu pământul românesc. Însă, lucrurile nu au mers deloc așa cum și-a imaginat el. “Mi-am cultivat sămânța succesului, fertilizând-o cu ideile fermierilor străini și, udată cu încurajarea lor, mi-am luat soarta în propiile mâini. Fără a sta la mila circumstanțelor, am vizitat ferme din Austria, Italia, Germania și am ajuns să lucrez în mai multe ferme vegetale din Spania - 2 ani și jumătate -, unde mi-am dezvoltat obiceiul de a extrage învățăminte din viața de zi cu zi a fermierilor străini. Am lucrat în peste o sută de sere (...) reușisem să mă integrez excepțional de bine... Gândul meu zbura însă la ferma mult visată, așa că m-am întors în România surprinzător de optimist că voi implementa un proiect cu maxim de profesionalism și de eficiență”, ne-a scris Mircea Groza. 

 

„Alerg de unul singur și ies mereu pe locul al doilea”

Entuziasmul agricultorului a pălit încă de la primele obstacole apărute în încercarea de a accesa un proiect cu finanțare europeană pe Măsura 112 din PNDR 2007-2013. Birocrația și legile stufoase au fost piedici majore care l-au întors constant din drum. „Fermierii testează pământul înainte de a-l semăna, semințele sunt prea prețioase pentru a se risipi, de aceea fermierii ar trebui lăsați să muncească, nu să umble aiurea pe drumuri. Dacă, în acești trei ani în care s-a derulat proiectul, mă concentram numai pentru a produce în fermă, aduceam un venit statului român prin taxe și impozite mai mare decât suma alocată prin proiect. Mă doare sufletul că mi-au rămas nerecoltate culturi de cartof, porumb, soia, pomii sunt neprotejați, dar cui să îi spun că alerg mereu de unul singur și ies de fiecare dată pe locul al doilea?”, se întreabă necăjit micul agricultor.

 

Sclavul agriculturii, dator vândut

Dintr-o datorie în alta, clujeanul se gândește cu groază la tot ce presupune un nou început: noi lucrări, inputuri și utilaje, toate... pe datorie! „Cum putem începe noul an agricol, când noi am primit doar 38 de bani pe kilogramul de porumb, avem 80 de tone de cartofi pe care nu îi putem vinde, nu am arat aproape deloc, nu este făcută revizia la utilaje, nu avem bani de motorină, nu am achitat în întregime plata la arendă și nici transportul cerealelor din câmp. (...) Degeaba am produs 90 de tone de cartofi fertilizați în mare parte cu gunoi de grajd, degeaba am achiziționat sămânța de la Institutul de Cercetare de la Brașov și am respectat cu strictețe programul cu nenumărate tratamente, dacă nici măcar cu doar 0,40 lei/kg nu avem cui vinde producția de cartof. În fața băncilor denotă că suntem manageri nepricepuți și nicidecum că nu avem un sistem de vânzare bine pus la punct. Când am înființat culturile știam precis prețul cuvenit pentru fiecare hectar investit, însă acum nu am certitudinea că pot vinde măcar un kilogram de cartofi. Prețul porumbului a fost foarte mic și nu ne-am acoperit nici măcar cheltuielile cu sămânța, inputurile și manopera de recoltare”, a adăugat Mircea Groza.

 

Apel la demnitate și la competență!!!

În cele din urmă, fermierul face apel la demnitate și la competență. Este tot ce mai așteaptă de la cei care se află acum la cârma agriculturii românești. Este convins că nu e singurul fermier din țară care ar adresa ministrului Agriculturii următorul mesaj: „Domnule Ministru, nu vrem milă, dați dovadă de demnitate, competență și respect! (...) Probabil veți spune că este un caz izolat, însă cunosc alte câteva zeci de persoane tinere din România care au început să acceseze fondurile UE și din cauza problemelor întâmpinate au renunțat. Sau alții vor să o facă (să acceseze fonduri europene - n.r.), dar nu au posibilități financiare, și vă rog să mă credeți că sunt adevărați fermieri, tineri harnici și destoinici, nu pionii nimănui, de aceea îi voi mobiliza și pe dânșii la o întrevedere directă cu dumneavoastră ca să ne demonstrați ce înseamnă cu adevărat instalarea tinerilor fermieri în mediul rural!”, conchide micul agricultor din Turda.

Vizualizat: 554 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
tragic
|
05. 20, 2015. Wednesday 09:04
dar asta e realitatea; s-a orientat gresit: aceste fonduri sunt tot pt. marii latifundiari; sa incepi acum agricultura mare e prostie curata, daca nu ai o caruta de bani in spate (entuziasmul si harnicia sunt pe planul 2). Clasele sociale s-au sedimentat deja. Vom fi sclavii strainilor care au venit cu bani si a noilor boieri autohtoni care au inceput mai demult si deja sunt bine infipti.
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?