Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Un an agricol dezamăgitor!”

Publicat: 10 octombrie 2016 - 09:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În zona Bădălanului, important bazin legumicol din apropierea Galațiului, Dan Ciuhureanu a început, în septembrie, recoltarea cepei și transportul ei în depozitul de 4.000 de tone. Fermierul a cultivat 25 de hectare, producția ridicându-se undeva la peste 40 tone/ha.

Click pe poza pentru galerie!

La început de septembrie, în câmp, pe lângă echipa de lucru formată din zece zilieri, un sistem de trei mașini executa tot atâtea operațiuni distincte: tocarea resturilor vegetale, extragere cepei din brazdă și încărcarea ei în boxpaleți, pentru a fi ulterior preluată și păstrată în celulele cu atmosferă controlată din depozit. 

 

Ceapa și morcovul - 60 de bani kilogramul

„Prețul este destul de mic, de doar 60 de bani/kg. Lunile de vară au fost moarte, iar acum toată lumea vrea să vândă”, susține Dan Ciuhureanu.

Pentru fermier, „anul acesta, cel puțin în privința legumelor, este cu adevărat dezamăgitor. Prețurile au coborât la 60%. Anul trecut, ceapa valora 1 leu/kg, în fermă, morcovul, la fel, acum se vând cu 60 de bani/kg, deși producția e mai proastă. Au fost ploi în mai și iunie și în culturi au intrat bolile: mană, alternarioze, putregaiuri. De aici, și calitatea proastă a legumelor. Eu prevăd la ceapă un preț de 1 leu/kg!”

Cultura de țelină (20 ha) ajunge și la 2,5 lei/kg. Producția era estimată la 30 t/ha. „Ceva trebuie să vând, altfel nu rezist. Am exportat, dar subțire, câteva autoșei în Ungaria și în Republica Moldova. În general, lucrăm cu marile rețele de magazine. Au început să ne curteze, să ne caute, odată cu apariția Legii 321. Zilnic, din fermă pleacă două-trei TIR-uri încărcate cu marfă”, explică legumicultorul.

 

„Mai bine pui cereale decât legume!” 

Dan Ciuhureanu ne spune că hectarul de ceapă îl costă în jur de 15.000 lei. Unul de morcov e un pic mai jos. Campioana cheltuielilor este țelina - spre 35-40 mii lei/ha. Până acum, cultura are 20 de udări cu motopompa, vreo patru-cinci numai la plantat. An de an se cheltuiesc bani serioși. Profitul este din ce în ce mai mic. 

Dan Ciuhureanu a cultivat zece ani la rând varză. Din toamna trecută a renunțat. Consideră că nu se merită. În locul legumelor ar vrea să aibă altceva: ”mai bine pui cereale, cu 0,50 lei/kg; la peste cinci tone/ha ieși acceptabil și nu mai ai parte de munca și de stresul de la grădină”.

Fermierul a semănat rapiță pe 50 ha și așteaptă ploaia; în caz că întârzie, va uda suprafața pentru răsărirea tinerelor plante. Până atunci, irigă cultura de soia, însămânțată destul de târziu, în disperare, tocmai pe 25 iunie. Cultura e în stadii diferite de vegetație: de înflorire, de legare și chiar aproape de recoltare, întrucât a pus soiuri timpurii. „Am 250 ha de soia, am reușit să trec cu o apă, pe unele sole a mai și plouat până la 20 l/mp, ne-au mai ajutat și precipitațiile”, consideră gălățeanul. 

Floarea-soarelui, cultivată pe 25 ha, în teren de baltă, este aproape gata de recoltare. Evaluată din ochi, crede că va depăși 3 t/ha. Mai are 80 ha cultivate cu porumb, de pa care speră că va culege între 8 și 10 t/ha. Pe solele cu băltiri, producția este mai mică, pe cele cu condiții normale, va depăși 10 tone/ha. 

 „Terenul de baltă e infestat masiv cu trips. Din cauza rotației rapide a culturilor și a unui asolament prost, bolile se manifestă mai pregnant. Din această cauză, am mutat la Vădeni, în județul Brăila, 60 ha de legume. Anul acesta am avut presiunea dăunătorilor la porumb. Nu există știulete care să nu fi fost atacat de omida fructificațiilor. Mai nou, dăunătorul a migrat de la porumb pe cultura de soia semănată mai târziu. Am dat cu insecticid, urmăresc evuluția culturii, dar cred că trebuie să repet tratamentul”, consideră fermierul.

 „Și eu am credite bancare, dobânzi lunare și rate la greu. Trebuie să divesific culturile, intenționez să reiau loturile de hibridare la porumb și în primăvară să pun o sută de hectare. În urmă cu câțiva ani am renunțat la ele, acum trendul e în creștere”, consideră agricultorul. 

„Legumele îs criminale, sunt greu de făcut, iar forța de muncă e din ce în ce mai scumpă; a ajuns și la 80 lei la zi. Cunosc un fermier care a început să ia foarte serios în calcul și să aducă brațe de lucru din... Bangladesh. Zice că e mai ieftin!”, susține cultivatorul. 

Dan Ciuhureanu face parte din organizația de producători Brateșleg, care exploatează în comun 250 ha de legume și cartofi, dar și 1.200 ha de culturi cerealiere, oleaginoase și de leguminoase.

 

 

 

JOCUL TRADERILOR ÎN PIAȚĂ

Dan Ciuhureanu urmărește cu atenție jocul traderilor în piață. „Am observat că pe măsură ce se umplu silozurile cu produsele agricole, traderii încep să speculeze, să pună presiune pe fermieri, oferind la unison prețuri joase. În general, jumătate din marfă o contractez înainte. Pentru floare am semnat la prețul de 1,4 lei/kg. Rezonabil. În luna august, prețul de achiziție la soia a fost de 380 dolari/tonă, apoi a scăzut la 350 dolari. Cum se apropie de 400, cum voi începe să contractez. Porumbul este 0,60 lei/ha, dus la siloz. Până în 10 septembrie, pentru un vapor la încărcat în Portul Constanța se oferea 134 dolari/tonă, în loc de 130, cât este în piață”, susține omul de afaceri. 

Fermierul regretă că a pierdut un miliard de lei vechi la soia; „față de 325 euro subvenție, cât s-a anunțat oficial, am primit doar 260/ha, pentru că APIA a acordat subvenții și celor care nu au produs 1.300 kg de boabe/ha. Suprafața eligibilă a fost mai mare, iar subvenția diminuată”, explică fermierul.




 

Articol publicat in revista Ferma nr.17(178) 1 - 15 octombrie 2016

Vizualizat: 596 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?