Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Un an agricol cu profitul... calamitat?!

Publicat: 04 noiembrie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Am intrat în ultima lună a toamnei. Truditorii ogoarelor au cam terminat cu lucrările din câmp. Doar acolo unde vremea nu a ținut cu ei, mai e de adunat recolta din lanuri sau de însămânțat ultimele suprafețe cu grâu. 

Click pe poza pentru galerie!

Cei mai mulți dintre fermieri simt că sunt mai ușori și cu buzunarele goale. Puțini se mai încumetă să se gândească la investiții. Într-un an agricol greu, cum a fost în zona de sus a Moldovei, supraviețuirea este cuvântul care exprimă adevărul. Despre profit nici nu se mai vorbește la un anumit nivel, ci doar de supraviețuirea de la un an la altul! Este cazul micilor agricultori. 

De la an la an, agribusinessul, mediul de afaceri în agricultură, este din ce în ce mai puțin prietenos cu producătorii agricoli. În unele regiuni ale țării, seceta a bătut tehnologia! Oficial, la nivelul țării sunt 1 milion de hectare de culturi calamitate. Oamenii așteaptă ajutor de la stat... 

 

Un sezon groaznic în Botoșani!

În Botoșani, județul-martir pe altarul secetei pedologice, fermierii susțin că nu s-au mai întâlnit cu un asemenea sezon agricol. „Este groaznic. E al treilea an de secetă, din cea mai cruntă. Aproape 150.000 ha cultivate sunt distruse de seceta pedologică și de arșița atmosferică. Probabil se va reveni la normal, ultima ploaie de aproape 150 litri pe mp a fost așezată, s-a refăcut umiditatea în sol”, ne spun agricultorii. 

Mulți dintre ei, printre care și Dumitru Avădanii, din comuna Manoleasa, susțin că ar mai trebui să cumpere utilaje agricole, dar nu o fac până nu se vor mai redresa economic. Producțiile sunt foarte slabe și nu rezistă în piață. Aceleași probleme trenează de la an la an: prețuri scăzute la valorificarea producției agricole, dar crescute la cumpărarea de inputuri!

 

Sămânță din Ungaria la jumătate de preț! 

Gheorghe Petcu, fermier din Gorj, nu-și ascunde nemulțumirea când vine vorba despre prețuri. La grâu și la porumb sunt cele din 2000. „Nu se poate așa ceva! Ar fi trebuit să fie dat un preț anual de referință, după mine 140 Euro pe tona de grâu panificabil ar fi un preț rezonabil. Dar să nu scadă sub acest nivel! Petrolul s-a ieftinit, iar nouă ne dau îngrășămintele tot mai scumpe. Nu e prosteală pe față?”, se întreabă retoric Gheorghe Petcu. „Vin să-mi dea sămânță scumpă. Eu vând porumbul cu 40 de bani kilogramul și cumpăr sămânța cu 800 lei sacul. Asta da, afacere! Zilele trecute a fost unul la mine la Arcani să cumpăr sămânță hibridă de porumb. Cică e la ofertă, de la 800 a scăzut la 580 lei sacul. Am refuzat că îmi vin băieții și-mi aduc din Ungaria la jumătate de preț același hibrid și garantat!”, susține fermierul. 

Aceeași idee este împărtășită și de timișeanul Viorel Matei: „Inputurile, atât sămânța, cât și erbicidele, pesticidele sunt în Serbia la 50 la sută față de cât costă la noi, iar în Ungaria, media e cam 27 la sută! Eu de trei ani de zile cumpăr sămânța de porumb de la unguri. Am luat și din țară, de la una din firmele consacrate și în loc să-mi răsară porumb timpuriu, mi-a ieșit din grupa 400 FAO. Am luat floare și după ce a răsărit am crezut că-i făcută din patru hibrizi. Sunt panglicari, își bat joc de fermierul român! Normal ar trebui să dea garanție de soi, de hibrid, să justifice prețul, ceea ce ei nu fac”. 

 

Inputuri scumpe, prețuri în jos 

Viorel Matei spune că „a fost un an agricol mediu spre bun, dacă vorbim de producții, începând de la cereale, plante tehnice, porumb, soia. În schimb, a fost cel mai dificil privind prețurile de vânzare, comercializarea a mers foarte prost. Degeaba vorbim, dacă nu vrem să luăm măsurile corecte pe care le ia UE. Ecartamentul dintre noi și celelalte state europene este subvenția care pe cultură sau pe unitatea de măsură e aproape de două ori mai mică decât media din celelalte țări. În rest, cu subvențiile pe care le-am primit și cu producțiile pe care le-am obținut suntem undeva la până la 2 la sută beneficiu. Mi-e frică să nu se scumpească inputurile. Pentru că aici e anomalia; inputurile se scumpesc, prețurile se duc în jos”. 

Viorel Matei susținea la sfârșitul lunii octombrie că mai avea de însămânțat în jur de 250 ha cu grâu. Ogoarele fuseseră realizate, culturile recoltate. „M-am încheiat la grâu cu peste 4.900 kg/ha pe 1.800 ha, mă declar mulțumit față de condițiile meteoclimatice existente, am făcut 5.300 kg/ha la orz (180 ha), 2.870 kg/ha la floare (320 ha) și la porumb am obținut 7 t/ha pe 250 ha”, ne-a declarat fermierul din Timiș.

 

Avantajele producției vândute din lan

Viorel Matei precizează că a valorificat producția direct de la recoltare: ”Am dat grâul cu 0,58 lei/kg, acum este 48 de bani/kg. Am vândut floarea cu 1,27 lei /ka din lan, fără indici de umiditate, iar cei care au așteptat și au dat-o la STAS, au obținut în mod real 1,15 lei/kg. La porumb am obținut 0,49 lei/kg, acum e 42 de bani și cu umiditatea de 17 la sută”. Apoi explică avantajele vânzării din câmp: „Mi-am plătit toate dările, mi-am achiziționat îngrășăminte, nu m-au mai prins scumpirile care vin de obicei în toamnă”. 

Viorel Matei ne spune că nu a mai fost nevoit să aștepte subvențiile care au întârziat nepermis de mult. „Totul s-a făcut fără subvenții. Povestea cu depozitarea ține acolo unde se face comerț pur și nu unde se face agricultură. Unde nu este pusă presiune pe fermier ca să plătească azi. Ori noi, producătorii agricoli, trebuie să plătim azi, că dacă nu, mâine plătim mai scump, iar poimâine vine banca și ne ia ferma”, a opinat cultivatorul bănățean.

 

Asocierea, o modalitate de consolidare a profitului

În schimb, Marcel Cucu, fermier din comuna brăileană Viziru, ar fi vrut să depoziteze pentru un timp producția în speranța obținerii unui preț mai bun. “Eu nu mi-am putut permite acest lux. În schimb, sunt membru al cooperativei Braicoop, un model de succes a ceea ce înseamnă asociere. Altfel negociem și la vânzarea produselor noastre și la cumpărarea de inputuri. Am vândut ceva mai bine decât pe piață și am cumpărat mai ieftin inputurile. Asocierea va fi viitorul. De aceea, recomand cu toată convingerea ca fermierii să intre într-o formă asociativă. Este o modalitate de consolidare a profitului fermei și apoi se intră de pe o altă pozițe pe piață”, susține brăileanul. 

 

Profit scăzut din cauza întârzierii subvențiilor

Fermierul este convins că „în acest an, profitul multor producători agricoli, în mod cert, va fi mai mic, chiar cu 20 la sută. Explicația: majoritatea agricultorilor nu au mai avut posibilitatea să mai facă tehnologia așa cum și-au dorit-o din cauza întârzierii plăților la subvenții. {i, bineînțeles, de aici producții mai mici, plus valoare mai mică”. 

Marcel Cucu precizează că și anul acesta, ca și anul trecut, a pus accent pe producerea de sămânță. A avut culturi semincere la soia, floarea-soarelui și porumb. Sunt, evident, culturi ceva mai rentabile decât cele comerciale. Însă nu oricine poate să facă acest lucru. Trebuie îndeplinite anumite rigori tehnologice și condiții de izolare a culturii. Producerea de sămânță se află însă pe un trend ascendent.

 

 

 

PREȚUL GRÂULUI

În săptămâna 42 (19 octombrie 2016), în Banat tona de grâu de panificație se vindea cu 117,91 Euro (572,24 lei/t), în Muntenia cu 134,25 Euro, (605,26 lei/t) iar în Oltenia cu 126,92 Euro sau 531,59 lei/t. (Sursa: MADR)


 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.19(180) 1 - 15 noiembrie 2016

Vizualizat: 608 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?