Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Toamnă încărcată de „rodul” lucrărilor agricole

Publicat: 16 septembrie 2015 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Încă din primele zile ale lunii septembrie, agricultorii desfășoară o intensă activitate în câmp. Agenda cotidiană a campaniei de toamnă este destul de încărcată de „rodul” lucrărilor agricole de sezon, în care prioritate au însămânțarea rapiței de toamnă pentru ulei și recoltarea culturilor de primăvară. 

Click pe poza pentru galerie!

VRANCEA

Probe de lan înaintea recoltării

La începutul lunii septembrie, fermierul Gheorghe Popa din Mărășești, județul Vrancea, făcea controlul recoltelor târzii de toamnă: floarea-soarelui și porumb. A încercat câteva probe de lan cu combina într-o parcelă unde credea că plantele cultivate au ajuns la maturitatea de recoltare. Va trebui să mai aștepte câteva zile însorite. Lanurile se întind de-a lungul Siretului și împrumută din umiditatea luncii. „Am în cultură o suprafață de 40 de hectare în care am semănat în această primăvară hibrizii de floarea-soarelui - PR64 LE 20 și PR64 LE 25, care fac parte din tehnologia Express, folosită la combaterea buruienilor problemă, precum cornuți și pălămidă. Am evaluat producția și sper să nu obțin sub 3.000 kg/ha”, ne-a declarat fermierul. Acesta nu a ezitat să adauge că și porumbul cultivat pe aproape 120 de hectare este în stare bună, hibrizii de la KWS dezvoltându-se în condiții optime de fertilizare și de aprovizionare cu apă. Fermierul vrâncean crede că va recolta peste 6.000 kg de boabe la hectar. „Cineva mi-a spus: «Popică, ia hibrizii ăștia!» Și până în Paști noi am semănat și floarea, și porumbul pe cele 158 de hectare!”, explică fermierul.

Gheorghe Popa se bazează pe noua lui combină și pe cei doi fii ai săi - Lucian și Cătălin - care se vor urca pe mașina de recoltat. Omul calculează: cu 15 hectare la zi viteză de lucru, în 10 zile va avea recolta dusă direct în baza de recepție situată în apropierea exploatației sale. Din banii obținuți în urma vânzării porumbului va plăti furnizorii de inputuri. 

 

Nici cu grâul n-a dat greș

Cu grâul a avut o frumoasă poveste de agrotehnică, pe care ne-a relatat-o chiar el: „În toamnă am ascultat la radio cum un fermier pleda pentru mărirea dozei de sămânță la hectar, așa că am reglat semănătoarea pentru o normă de 320 de boabe la hectar, față de 270, cât însămânțam de obicei. Am dat o cantitate mai mare de îngrășăminte în două fracții; în toamnă, substanțe complexe - NPK 20:20:0 - 200 kg la ha, iar în primăvară, pe vegetație, azotat, cam 200 kg/ha”. 

Sămânța și-a produs-o singur în fermă, cumpărând drept bază soiurile Glosa și Arieșan, ultimul, un soi de grâu precoce și productiv, creație a cercetătorilor de la stațiunea din Turda. În final, a obținut o producție medie de 5.000-5.600 kg/ha pe care a valorificat-o la baza de recepție cu prețul de 0,725 lei/kg. Acum, grâul este prețuit la 0,68 lei kilogramul.

„Ploaia căzută la sfârșitul lunii august, de 70 litri/mp, a fost mană cerească, cel puțin pentru mine, la pregătirea terenului și înființarea culturii de rapiță pe cele 40 de hectare. Am scarificat adânc suprafața eliberată de grâu, am venit cu un disc, am încorporat sămânța în sol la 2-3 cm și am tăvălugit terenul”, a susținut fermierul. Acesta s-a dotat de curând cu un scarificator și cu o semănătoare de păioase cu dublu disc, investiție care l-a îndatorat, prin leasing, cu 24 mii de euro.

„După cum văd eu treaba, pentru mine anul acesta s-ar putea să fie mai bun decât cel trecut, se va face și floare, și porumb!”, a conchis vrânceanul Gheorghe Popa. 

 

ARAD

Rapița se seamănă în condiții optime

În zona Aradului, inginerul Ioan Andru exploatează în jur de 700 de hectare teren arabil. În structura de culturi pentru sezonul viitor de producție agricolă și-a propus să înființeze peste 200 ha de rapiță. “Am pregătit ca la carte patul germinativ și am fertilizat suprafața destinată culturii cu îngrășăminte complexe în doză de 250 kg pe hectar NPK - 8:15:15: plus 9 la sută sulf. Cultura de rapiță are nevoie și de ceva sulf. Am stabilit să administrez 140 kg azot substanță activă pe hectar din două fertilizări”, ne-a declarat fermierul. 

Acesta a continuat susținând că pregătirea terenului se realizează în sistemul minimum tillage; imediat după recoltarea grâului, s-a dezmiriștit, s-a intrat cu un disc greu și după ce a venit o ploaie s-a intervenit cu un al doilea disc. După fertilizare s-a efectuat o lucrare cu combinatorul. “Am început să semănăm de ieri (3 septembrie 2015) la 2-3 cm adâncime; lucrăm cu semănători cu discuri mai performante, cu o lățime de lucru de 6 m. Dacă lucrurile merg bine, nădăjduiesc să termin înființarea culturii de rapiță cel târziu la jumătatea lunii septembrie”, a precizat agronomul Ioan Andru. 

 

Profit de 2.000 de lei pe hectar 

Pentru agricultorul arădean, cultura de rapiță este rentabilă, cel puțin prin prisma prețurilor stimulative de anul acesta. “Am obținut o producție medie în jur de 3.000 kg/ha și am vândut la 1,7 lei kilogramul de rapiță. Asta înseamnă în jur de 5 mii de lei venit pe hectar, din care vreo 3 mii a fost cheltuială. Profitul, undeva la 2000 de lei per hectar”, a calculat fermierul. 

În ceea ce privește porumbul, în zona arădeană, estimările nu sunt deloc optimiste. Din cauza secetei, pierderile de recoltă vor fi mai mari de 50 la sută din producția unui an agricol normal, probabil vom obține 40 la sută din ce s-a făcut anul trecut. La fel se va întâmpla și cu floarea-soarelui. “Eu am cultivat porumb pe ceva mai mult de 40 ha și nu am semănat floare; am pus mai multă rapiță; cele două culturi nu se suportă în succesiune. În această toamnă voi cultiva în jur de 300 ha cu păioase, triticale, grâu, orz și secară. De regulă, îmi produc singur sămânța în fermă, pentru a scădea din costurile de producție”, a afirmat specialistul Ioan Andru, care a hotărât ca în primăvara următoare să nu mai înființeze cultura de porumb. 

 

 

BACĂU

“Asta nu e campanie agricolă, este un chin!” 

Declarația aparține președintelui Asociației Județene a Producătorilor Agricoli Bacău, ing. Daniel Ciobanu. “Seceta se accentuează în tot județul, dar mai ales pe culoarul dintre Bacău spre Vaslui, cu o lățime de circa 30 km, unde nu a plouat mai deloc. Aici este zona cea mai calamitată!”, a explicat agricultorul. 

Liderul producătorilor agricoli din această parte de țară ne spunea că în județ s-a început semănatul la rapiță, dar se muncește în zadar! Cultura este aproape în totalitate compromisă. “În urmă cu două săptămâni a plouat cam 8 litri/mp, s-a încorporat sămânța în sol, plantele au răsărit, au încolțit, iar acum în lipsa apei au început să moară! Unde a mai plouat circa 20 de l/mp, mai au o speranță fermierii. Dacă nu vor cădea precipitații în prima decadă a lunii septembrie, și acolo se va pierde cultura, de aceea e greu de vorbit de campania agricolă din această toamnă”, a susținut Ciobanu. 

 

Sole cu recoltă zero!

În județul Bacău, s-a intrat cu combinele în lanurile de floarea-soarelui la strângerea recoltei. Producțiile medii estimate de cultivatori sunt în jurul a 1.500 kg/ha. Porumbul va produce cam 30 la sută din recolta unui an normal (circa 8 t/ha), dar sunt sole unde recolta de știuleți este aproape de zero. Dacă seceta va persista, la jumătatea lunii septembrie se va recolta păpușoiul. Dar lucrarea se va realiza cu dificultate, deoarece știuleții sunt foarte mici. 

Și pregătirea terenului pentru însămânțarea grâului se realizează anevoios, pentru că e mare uscăciune în sol. Degeaba au fermierii utilaje mari! Nici pomeneală să se poată sparge cu ele bolovanii; e o situație pe care nu au mai întâlnit-o în ultimii ani.

 

Investiții mari, bilanț pe minus

“În ferma mea am avut cheltuială mare. Anul acesta nici nu m-am apropiat de cifre, nici nu am mai stat să socotesc. În medie, investiția pe un hectar cultivat cu porumb depășește 3.000 de lei. Numai sămânța mă costă 700 de lei; motorina, în jur de 550-600 lei; îngrășămintele se ridică la 1.100 lei, că aplic mult, 500 kg la hectar, plus uree; arenda, cam 500 lei/ha, apoi tratamentele, erbicidările... Pentru că nu au avut efect aplicările preemergente, am intervenit de două ori în vegetație, iar mohorul a răsărit în etape. Deci, costurile de producție trec de 3.500 lei/ha”, a calculat la repezeală producătorul agricol. 

Potrivit lui Daniel Ciobanu, cheltuielile per hectarul cu floarea-soarelui sunt mai reduse, sămânța costă 350 lei, doza de îngrășământ a fost mai mică, s-a aplicat numai un tratament și două erbicidări. Dar, cu toate acestea, se depășește pragul de 2.500 lei pe hectar. “La prețurile de acum, ca să fie rentabilă, producția de floarea-soarelui trebuie să depășească 2 tone la hectar. Or, la 1.500 kg/ha suntem în pierdere deja. Am văzut la colegi și sole de 7-800 kg/ha. Depinde de teren, de cum a ținut apa, de structura solului, de perioada semănatului și de hibridul utilizat. În zona noastră, genetica de la Monsanto pentru porumb, dar și cea de la Pioneer la floarea-soarelui s-a comportat destul de bine”, consideră Daniel Ciobanu. 

 

 

 

ÎNGRIJORARE PENTRU PRODUCȚIA VIITOARE

Liderul Asociației Județene a Producătorilor Agricoli Bacău, Daniel Ciobanu, ne-a declarat că în județ, pe lângă secetă și arșiță, este mare îngrijorare: “Oamenii întreabă de calamități, de avansul din subvenție, pentru capitalul de lucru. De acest ajutor se ferește să vorbească Guvernul la concret, suntem sătui de promisiunile ministeriale. Cred că guvernanții vor apela la un nou subterfugiu și vor acorda ajutoare mai mult celor care au până în zece hectare, pentru a câștiga capital electoral, iar ceilalți care au suprafață mare lucrată și organizată vor fi băgați din nou în gaură, cum s-a mai întâmplat!” Fermierii băcăuani își fac griji că nu vor reuși să ducă la bun sfârșit campania agricolă pentru producția anului viitor, mai ales după ce au încheiat un an agricol atât de dificil!

Vizualizat: 419 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?