Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Temelia profitului

Publicat: 09 octombrie 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ne aflăm în plină campanie de semănat pentru cerealele de toamnă. Preţul bun al grâului din acest ne poate face să visăm cu ochii deschişi la tot ce ne trece prin minte: conturi pline, vacanţe exotice, tractoare şi combine noi etc. Numai că până la vară mai este cale lungă, iar vremea este... schimbătoare

Click pe poza pentru galerie!

Prima regulă a profitului este să nu cheltui! O altă povaţă spune că „cea mai sigură metodă de a-ţi dubla banii este să-i împătureşti o dată şi să-i pui în buzunar”. Iată două dintre regulile şi citatele care îndeamnă la cumpătare în orice fel de afaceri.


Să împrăştiem cu o singură mână

Ponderaţia este cu atât mai folositoare în agricultură cu cât, în acest sector de activitate, roadele muncii şi eficienţa cheltuirii banilor se văd după un timp destul de lung.

Dacă la aceasta mai adăugăm şi faptul că în tot acest interval de timp pot interveni o serie de factori greu sau costisitor de controlat, concluzia este că ponderaţia este bună.

Plantele au nevoie de condiţii favorabile pentru a putea valorifica şi transforma în bani ceea ce le punem la dispoziţie. Şi pentru că nu putem şti cum va fi vremea (dar sperăm la vremuri mai bune!), nu ne rămâne decât să fim ponderaţi şi să împrăştiem numai cu o singură mână.

Seceta din vară şi din această toamnă face ca pregătirea terenului să fie deficitară în multe situaţii şi cu un consum de motorină mai mare. Puteţi face tractorul să consume mai puţin? Puteţi controla preţul motorinei? Nu cred. Însă puteţi să nu exageraţi cu fertilizarea de bază şi cu densitatea la semănat.


Evitaţi risipa de îngrăşăminte

Fertilizarea de bază este bine să se facă în funcţie de starea de aprovizionare a solului. Spre exemplu, în acest an efectul remanent al fosforului aplicat la cultura de porumb şi de floarea soarelui este mai mare din cauza producţiilor mici. Desigur că o analiză de sol aduce informaţii mult mai exacte. În legătură cu analizele de sol, am văzut recomandări de fertilizare cu fosfor la doze pe care le apreciez ca fiind foarte mari (127 kg s.a./ha), chiar dacă starea de aprovizionare era redusă.

Fosforul şi potasiul sunt elemente greu solubile şi greu mobile în sol, de aceea trebuie încorporate. Pe lângă costul foarte mare, la asemenea doze mai sunt necesare condiţii climatice foarte favorabile, pentru ca plantele să poată valorifica îngrăşămintele. Chiar dacă vă doriţi producţii mari, apreciaţi ce şanse aveţi să vă materializaţi dorinţa.

Între elementele chimice trebuie să fie anumite proporţii. Nu numai că odată împrăştiate, îngrăşăminte nu mai pot fi adunate, dar mai obligă şi la alte fertilizări proporţionale. Acestea pot fi cheltuieli împovărătoare, mai ales atunci când condiţiile pedoclimatice nu sunt favorabile.

 

Doza de fertilizare, ca element de control al costurilor

În acest an, în programul „Şcoala de Soiuri” am avut şi un câmp de experienţă cu 37 de variante de fertilizare la cultura de grâu (foto 1 şi 2). Soiul folosit a fost Andino. Experienţa a fost montată pe un sol de tip cernoziom freatic umed, în ferma Columirom (unde rigoarea tehnologică este o stare de normalitate). Din punct de vedere climatic, anul agricol a fost favorabil culturii grâului în zona respectivă.

Pentru înţelegerea mai uşoară a situaţiei, am trecut pe imagini informaţiile necesare. Data semănatului a fost 12 octombrie 2011, iar densitatea la semănat a fost de 450 boabe germinabile/mp.
Deşi par de domeniul „noii revoluţii agrare”, garantez că rezultatele sunt absolut reale.

Trebuie să precizez acest lucru, pentru că proprietarul fermei, domnul Laurenţiu Sarcină, a văzut situaţia prin ochii fermierului şi a spus că pentru cine n-a văzut cum arăta grâul, rezultatele ar putea părea neserioase.

Iată câteva observaţii care ar putea fi utile:
- supradozarea îngrăşământului nu este profitabilă. La N270:P90 producţia a fost de 9.104 kg/ha (23,7% gluten); la N120:P60, producţia a fost de 9.050 kg/ha (gluten 22,5%), iar la N40:P40 producţia a fost de 8.555 kg/ha (19,1% gluten);
- o doză „de siguranţă” de fosfor este profitabilă, chiar dacă solul este bine aprovizionat;
- fracţionarea dozei de azot nu aduce spor de producţie în anii favorabili. Poate însă contribui la reducerea costurilor în anii nefavorabili;
- particularitatea soiului de a valorifica condiţiile pedoclimatice nu poate fi depăşită sau schimbată prin tehnologie.

Nu neglijaţi doza de fertilizare, ca element de constituire a temeliei profitului, dar şi ca element de control al costurilor. 30 kg/ha x 1.000 ha înseamnă 30.000 kg îngrăşăminte. Sunt bani puţini?


Consum inutil de sămânţă = bani băgaţi în pământ

Densitatea la semănat este un alt element la îndemână pentru constituirea temeliei profitului, dar şi pentru controlul costurilor. Norma de semănat se calculează după formula cunoscută, la care se iau în calcul următorii parametri: densitatea la semănat, masa a 1.000 de boabe, germinaţia şi puritatea. Densitatea este singura variabilă asupra căreia hotărâţi dumneavoastră, pentru că valoarea celorlalţi parametri este un dat, în funcţie de stocul de seminţe.

Nu puteţi compensa deficienţe de lucru (pregătirea deficitară a terenului, ieşirea din epoca optimă etc.) decât, în mică măsură, prin creşterea densităţii la semănat. Din rezultatele experienţelor proprii, în condiţii pedoclimatice favorabile (teren bine pregătit, umiditate şi epoca optimă) densitatea optimă la semănat este de 420-450 boabe germinabile/mp, cu particularitatea soiului.

Această densitate poate fi bonificată în funcţie de existenţa unor condiţii nefavorabile, până la cca. 550 boabe germinabile/mp. Peste aceste limite, avem consum inutil de sămânţă. Este mult mai profitabil să încercaţi să eliminaţi sau să diminuaţi factorul nefavorabil.

În condiţii favorabile, plantele vor da fraţi viabili. În poza 2 puteţi vedea că, deşi am semănat 450 b.g./mp, la recoltare am avut 880 spice/mp.
În figura 1 se poate observa uşor că, la limite largi de densitate, diferenţele de producţie au fost relativ mici, dar s-au particularizat cu soiul.

Experienţe cu densitatea la semănat am mai făcut şi noi, au făcut şi alţii. Spaţiul de aici nu ne permite o analiză in extenso a rezultatelor.

 

Densitatea mare la semănat nu înseamnă neapărat plus de producţie

În anul 2010 am operat numai cu două densităţi, dar la mai multe soiuri cu semănat târziu (26 noiembrie). Rezultatele (figura 2) arată că, la cele mai multe soiuri chiar şi în aceste condiţii, mărirea densităţii la semănat nu a dus la creşterea producţiei. Ba chiar sunt scăderi de producţie.

Astfel, 20 kg sămânţă/ha la 1.000 ha reprezintă 20.000 kg. Calculat la un preţ de 2,5 lei rezultă un cost de 50.000 lei. Sunt bani puţini pentru a fi băgaţi inutil în pământ?

Unele lucruri trebuie să le facem sau să le decidem singuri. Pentru ele nu prea există factori de compensare. Trebuie să înţelegem acest aspect. Dumnezeu ne dă mintea. Înţelegerea lucrurilor depinde şi de noi. Iar pofta de muncă trebuie să ne-o luăm singuri.

Vizualizat: 446 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?