Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Tehnologii eficiente, producții mai sigure

Publicat: 04 martie 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Condițiile climatice ale anului 2014 au oferit adevărate lecții deschise în privința tehnologiei culturii cartofului, în timp ce evoluția prețurilor de pe piața agricolă autohtonă au predat lecția... “ecuațiilor agricole”. Totul, ce-i drept, pe banii fermierilor. În această situație, în 2015 agricultorii ar trebui să arate că au învățat din experiența anului trecut, atrage atenția Dumitru Bodea (foto), directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Suceava.

Click pe poza pentru galerie!

În 2014, în județul Suceava s-au înființat culturi de cartof pe aproximativ 20 de mii de hectare, ceea ce înseamnă o suprafață cu mult diminuată față de anii ’90. Însă, din această suprafață, doar 4000 ha sunt înscrise la APIA pentru subvenții. “Într-adevăr, statistic se spune că sunt 20 de mii de hectare, dar producerea cartofului în județ nici pe departe nu mai este ceea ce a fost ori ar putea fi, raportându-ne la favorabilitatea solului și a zonei pentru cultura cartofului. Anul trecut, dacă am putut vorbi despre producții în acest areal, aceasta a fost doar datorită suprafeței relativ mari și nu ca urmare a tehnologiei aplicate. Dacă la APIA, dintre cele 20 de mii de hectare, însumate, doar vreo 4000 au îndeplinit condiția minimă de 0,3 ha/parcelă, vă dați seama de dimensiunile celorlalte 16 mii de hectare notate în statistici. Ce tehnologie? Ce producții? Ce eficiență? Iar, la capitolul eficiență, privind din altă perspectivă, mai apare o problemă. Dacă pentru fiecare kilogram de cartof pentru consum, acela care a respectat tehnologia a cheltuit cam 70 de bani, iar la recoltare prețul de valorificare a fost de 0,3-0,4 lei/kg, mai e ceva de comentat?!“, se întreba Dumitru Bodea.

 

Nu avem o strategie reală în sectorul cartofului

Eficiența activităților a fost dezavantajată de importurile masive, uneori îndoielnice și necontrolate. Într-o țară în care încă se produc aproximativ 3 milioane de tone de cartof, consumul uman total anual fiind de aproximativ 2 milioane de tone, iar cel furajer, de aproximativ 1 milion de tone, în 2014 s-au importat la vedere sute de mii de tone de cartof, semnalează specialiștii. În același timp, producerea cartofului pentru sămânță, în România, astăzi, se realizează în mici  “enclave“, zone care “au scăpat“ de tăvălugul distrugerilor.

“România ocupă locul al doilea, după Polonia, la consumul anual, respectiv 92 kg/locuitor, și dacă s-ar lua în considerare ideea că a două pâine a țării o reprezintă cartoful, ar trebui să existe o strategie mult mai evidentă în sectorul producerii cartofului, atât pentru sămânță, cât și pentru consum. Îmi pare rău că tocmai eu trebuie să o spun, dar situația cartofului în România este dezastruoasă și, deși ar trebui să vorbesc despre mai bine, cu regret spun că nu se vede o reală strategie în privința cortofului. Sunt creator de soiuri, am experiență de mulți ani în domeniu și mă rănește mult să văd atâtea importuri îndoielnice, să văd cum este permis ca noi să activăm în asemenea condiții de neloialitate pe piață, atât legat de cartoful pentru sămânță, cât și de cartoful pentru consum“, continuă specialistul sucevean.

În 2014, România a cultivat aproximativ 200 de mii de hectare, obținându-se o medie de 15 tone de cartof/ha. La consumul pe care îl are România, noi ni-l puteam susține singuri. “Sigur, piața e liberă, fără bariere vamale, și comerțul se poate desfășura. Dar eu aș atrage atenția asupra calității produselor importate și asupra controalelor asupra acestor importuri. Am activat într-un context total neloial și mă doare să spun că pentru acele importuri de peste 140 de mii de tone de cartof, cât se arată statistic, țara a plătit valută. A și primit valută!, ar putea spune unii. Da, și România a exportat. Vreo 10-11 mii de tone. Dar se poate compara?”, se întreabă Dumitru Bodea.

Încă mai este speranță. Însă cu multă atenție la tehnologie, învățând din experiență și luând în seamă observațiile specialiștilor.

 

Soiurile autohtone de grâu și-au spus cuvântul

Anul 2014 a fost unul al provocărilor profesionale în agricultură, cu multe precipitații, un an în care doar cei care au respectat întru totul tehnologiile culturilor au obținut și producții mulțumitoare. 

Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava produce, pe lângă cartoful pentru sămânță, și cereale, plante tehnice, având loturi semincere, dar și suprafețe destinate producțiilor pentru consum, asigurând astfel surse diversificate atât pentru finanțarea cercetărilor, cât și pentru susținerea cheltuielilor de funcționare a unității.

Cercetările desfășurate de-a lungul timpului au condus la obținerea și multiplicarea unor specii, soiuri și hibrizi adaptați regiunii de nord-est și de nord a Moldovei, iar în privința cerealelor, anul 2014 a fost unul în care potențialul soiurilor autohtone de grâu și-a spus cuvântul, aceste aspecte fiind recunoscute inclusiv de către fermierii aflați în parteneriat cu Stațiunea din Suceava. ”În toamnă, când după o vară cu ploi multe și abundente, am avut parte de o secetă severă - în stratul 0-20 cm pur și simplu era zgură și nu puteam semăna grâul -, am avut numeroase dialoguri cu fermierii din zona noastră de influență. Le-am spus și atunci, repet și acum, soiurile de grâu certificate și anumite măsuri agrotehnice specifice pot reduce din efectele anumitor factori nefavorabili”, spune specialistul SCDA Suceava.  

Chiar atunci când pământul este mai greu de lucrat, când apa nu vine sau vine, uneori, prea multă, necazurile pot fi diminuate operând corect, științific, chiar și cu un singur factor, respectiv sămânța. “La grâu, de exemplu, noi am avut două soiuri românești, Gașparom și Putna, un soi mai nou, ambele aducându-ne multe avantaje în 2014. În condițiile speciale de anul trecut, cu precipitații multe în timpul vegetației și în special spre sfârșitul acestei perioade, soiurile celelalte au manifestat sensibilitate sporită la bolile foliare, pe când Gașparom și Putna s-au comportat foarte bine, fiind create în aceste zone umede și răcoroase. Nu am avut procente de încolțire în spic, chiar dacă ploile au prins grâul la maturitate. Pentru că toamna și noi avem mare nevoie de bani, am valorificat aproximativ 350 de tone de grâu cu 0,7 lei/kg. Așadar, un preț bun față de ceea ce a fost în general pe piață, iar aceasta, datorită faptului că grâul nostru românesc a fost foarte bun pentru panificație“, a mai precizat Dumitru Bodea. 

Același lucru este valabil și în cazul cartofilor pentru sămânță, specialistul subliniind aceeași idee, respectiv atenție maximă la materialul pentru plantat și la pregătirea corespunzătoare a terenului. 

 

Soluții tehnologice românești, aplicate și adaptate 

Chiar în condițiile atât de grele pentru sectorul de producere a cartofului pentru sămânță, cercetarea românească în domeniu, deși mult subfinanțată, rezistă. “Fără a vorbi de supertehnologii de cercetare, de fitotron sau de tehnologia culturii de meristeme - pentru care ar fi necesare investiții de milioane de euro, iar noi abia-abia suntem lăsați să supraviețuim, de parcă n-am cerceta pentru țară, lucrând de pe un an pe altul, încă existăm și oferim românilor soluții românești, aplicate și adaptate. Unii fermieri au înțeles rolul științei și al specificului local și ne-au ascultat sfaturile. Aceia au obținut rezultate bune în 2014, iar pentru recolta de anul acesta deja au demarat discuții și acțiuni. Am și alcătuit liste cu repartiția cantităților de cartof pentru sămânță către cei care nu au uitat de anul trecut cât de important a fost să respecte această verigă tehnologică”, sublinia directrul unității sucevene. 

La cereale, pașii fermierilor spre știință sunt evidenți, la această dată câmpul arătând destul de bine, chiar dacă în toamnă, din cauza secetei, în epoca optimă pentru zona Sucevei se semănase doar în proporție de 30%, perioada de înființare a culturii fiind prelungită chiar către prima decadă a lunii noiembrie cu suplimentarea cu 10-15% a normei de sămânță la hectar. 

Poate că și în domeniul cartofului vor fi accentuate indiciile că producătorii au învățat din experiențele precedente și că pun preț pe tehnologiile propuse de specialiști, pe soiuri create și adaptate zonei, pe parteneriate pentru valorificare, astfel încât în anul 2015 să fie demontat cadrul pentru repetarea unor greșeli din anul agricol precedent. 

 

Petronela COTEA-MIHAI

redactor Radio România Iași

 

SCDA SUCEAVA: EFORTURI IMENSE PENTRU A SUPRAVIETUI

”Apropos de atenție și respect, aș sublinia și un semnal către zona care ne-ar putea susține și pe noi să facem planuri pe termen mai lung, nu de la un an la altul. În sistemul nostru de producție, repet clasică, nu cu meristeme ș.a.m.d., e nevoie de 8 ani pentru a produce sămânța deja creată. Or, în condițiile în care ești nevoit să acționezi ca orice fermier, administrând teren și producând recolte doar pentru a supraviețui, fiindcă nimeni nu te susține, cum să mai vorbești despre investiții și mai ales în cercetare?! Păi, eu de vreo câțiva ani mă tot gospodăresc împreună cu colegii din Stațiune, ca să economisim câțiva bani pentru a repara trotuarele din curtea instituției, fiindcă toate sunt deteriorate și produc stricăciuni mijloacelor auto, nemaivorbind despre imaginea față de cei care ne intră în curte, aspectul neplăcut și, până la urmă, nespecific unui gospodar”, atrăgea atenția Dumitru Bodea.  

Specialistul consideră că este necesar un sistem real de protecție guvernamentală a sistemului de producere a cartofului pentru sămânță în România. ”Atunci, am putea vorbi și noi despre o oarecare senzație de siguranță națională și poate am ieși din situația ca o stațiune de cercetare agricolă, cu veniturile de pe 750 de hectare, să asigure singură producție continuă, salarii, investiții, cercetare. E strigător la cer, dar aceasta este cu adevărat situația. Acum, cât încă nu e totul pierdut, ar trebui să fie întinsă o mână cercetării agricole, în general, și, în mod particular, cercetării și producerii cartofului în România. Dar să fie o mână cu intenția de a urca, nu de a împinge și mai jos sectorul. Noi încă nu disperăm, nu renunțăm, văd că din ce în ce mai mulți fermieri vin spre știință, realizează faptul că agricultură eficientă nu se poate face după ureche, ci profesionist și cu soluții adaptate timpului și zonei”, încheia cercetătorul sucevean.

Vizualizat: 617 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?