Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Taxarea inversă la cereale, între necesitate şi dificultatea aplicării

Publicat: 27 iunie 2011 - 16:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

“Astăzi, 26 mai, la Bruxelles, se va aproba tacit taxarea inversă, dacă nu vom avea nici o contestaţie de la nici o ţară”, afirma Adrian Rădulescu, secretar de stat în MADR. Aşa a şi fost. Nimeni nu s-a opus şi de la 1 iunie avem taxarea inversă la cereale

Click pe poza pentru galerie!

Ca şi cuantum, evaziunea fiscală în agricultură şi industria alimentară diferă în funcţie de cel care face declaraţia. Oricum, potrivit oficialilor, numai în zona comerţului cu cereale şi legume-fructe, aceasta variază undeva între 1 şi 2 miliarde de euro.

Atât reprezintă suma anuală pierdută de stat prin neplata TVA de către operatorii din piaţa agro-alimentară, adică toţi cei care, conform legii, ar trebui să o plătească.

Pentru a combate evaziunea fiscală, autorităţile au anunţat recent aplicarea unei măsuri noi, cu începere din data de 1 iunie 2011: taxarea inversă a TVA la cereale şi plante tehnice. Acest lucru înseamnă că, de acum încolo, comerţul cu cereale nu va mai fi însoţit de aplicarea TVA.

Cu siguranţă această măsură va crea valuri acolo unde există piaţa neagră şi ilegalitatea. Subiectul a suscitat mare interes încă din faza de propunere legislativă, darămite acum, în faza de aplicare.

 

Lege da, norme de aplicare ba!

Tehnic vorbind, la acest moment - mijlocul lunii iunie - fermierii nu au norme metodologice pe care să le aplice. Prin urmare, culturile care se recoltează pe parcursul acestei luni ar trebui să se supună legislaţiei vechi, chiar dacă e „păguboasă” pentru stat.

Faptul că avem o decizie europeană nu e suficient, mai este nevoie de o normă de aplicare la nivel naţional, un mecanism de control şi o viteză de reacţie extrem de mare a instituţiilor financiare româneşti pentru rambursarea rapidă a TVA-ului.

La această dată nu avem nici măcar o propunere de norme metodologice şi cu siguranţă asta va crea disensiuni. Aşa cum am mai văzut în istoria agricolă a României, nu ar fi prima oară când am avea norme de aplicare tardive, care nu pot aduce efectul aşteptat.

Despre acest subiect am stat de vorbă cu reprezentanţi ai tuturor domeniilor implicate în agro-business, începând de la producători, comercianţi, procesatori, autorităţi şi asociaţii profesionale.

 

CE SPUN AUTORITĂŢILE

Referitor la criticile aduse privind faptul că fermierii achiziţionează inputuri cu TVA, iar ulterior vând cereale fără TVA, Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a precizat că producătorii agricoli pun problema în mod fals: „Vă referiţi la inputurile pe care fermierii le achiziţionează timp de un an de zile. Pentru acestea, ei au posibilitatea să-şi recupereze TVA-ul după 30 de zile, deci nu sunt în pierdere”.

În ceea ce priveşte eliminarea borderourilor folosite în tranzacţiile comerciale cu cereale şi înlocuirea acestora cu facturi, Adrian Rădulescu declară că este vorba de o cerere fără susţinere. „Nu se poate face aşa ceva. Explicaţia este simplă. Pentru că există persoane fizice care, juridic vorbind, nu pot emite facturi, deci ele trebuie să rămână pe borderouri”, susţine secretarul de stat în MADR.

La întrebarea dacă România va reuşi să adopte taxarea inversă şi pentru legume-fructe şi carne, răspunsul lui Adrian Rădulescu a fost ferm: „Nu va reuşi! Deja am solicitat CE acest lucru şi vă pot spune că nu s-a aprobat. De ce? Foarte simplu! România exportă legume şi carne în UE, astfel că le putem face concurenţă europenilor, iar ei nu vor asta”.


CE SPUN ASOCIAŢIILE/FEDERAŢIILE DE PRODUCĂTORI

Daniel Botănoiu, director general FNPAR

“Trebuie să fim din start corecţi, taxarea inversă nu înseamnă . Înseamnă că cineva în lanţ va plăti TVA, care apoi va aştepta recuperarea lui de la stat. Taxarea inversă începe cu data de 1 iunie pentru că este o solicitare a României care a fost aprobată în decembrie 2010 şi care se pune în aplicare la şase luni de la acordare.

Sperăm să înceapă repede, deoarece şi noi avem investiţii mari efectuate şi dorim să le plătim. Dar cel mai important, suntem interesaţi să eradicăm evaziunea fiscală. Ne dorim chiar lichidarea dar acest lucru nu cred să existe integral.

Acum suntem în perioada de aşteptare a normelor metodologice care să ne spună cum aplicăm o astfel de prevedere legală. Din punct de vedere al producătorului, avem câteva obiecţii legate de aplicarea taxării inverse. După cum ştiţi, pentru grâu, când pleacă de la producător, va pleca fără cei 24% care reprezintă TVA, dar când va ajunge la morar e sigur că va avea un TVA.

În acest moment începe o nouă discuţie, legată de preţ. Dacă se înţelege că producătorul este scutit de plata TVA, pentru că aşa s-a înţeles pe alocuri, ar trebui ca preţul materiei prime să fie mai mic, de unde se deduce că şi produsul finit trebuie să fie mai ieftin. Noi credem că acest TVA va fi cuprins în preţ şi, din punct de vedere al pieţei preţurilor, nu cred că va fi o scădere a preţurilor.

Răul cel mai mare este borderoul de achiziţie. Cu alte cuvinte decizia taxării inverse trebuie însoţită şi de eliminarea borderoului de achiziţie, deoarece această metodă de a grâului este foarte veche. O companie care cumpără fără factură o cantitate de grâu de la capul parcelei, completează o astfel de foaie de borderou şi este basma curată”.

Ştefan Niculae, preşedinte AGROSTAR

Ştefan Niculae salută implementarea măsurii taxării inverse la cereale, de la care aşteaptă să produce efecte benefice pentru mediul agricol.

„În primul rând ar trebui ca taxarea inversă a TVA să reducă numărul intermediarilor din agricultură. După cum se ştie, băieţii deştepţi se folosesc de acest TVA făcându-şi firme suveică doar în scopul recuperării TVA de la stat, uneori fără ca marfa să se mişte din loc. Noi chiar am susţinut în mai multe rânduri implementarea acestei măsuri.

Eu sper că prin noua măsură să se reducă mult numărul intermediarilor, iar producătorii să livreze marfa direct la procesatori. Acum sunt prea mult prea mulţi intermediari. Pe de altă parte, măsura ar trebui să contribuie la combaterea evaziunii fiscale la exporturile de cereale. Şi la exporturi, în multe cazuri, marfa pleacă doar pe acte, fără ca cerealele să se deplaseze fizic”, explică Ştefan Niculae.

Nu în cele din urmă, preşedintele Agrostar speră că noua măsură ar putea produce şi alte efecte pozitive în agricultură. „De exemplu, una dintre acestea ar putea fi încurajarea fermierilor să se asocieze şi astfel să poată să-şi valorifice cerealele în condiţii mai avantajoase”, susţine Ştefan Niculae.

Nicolae Sitaru, preşedinte LAPAR

„Taxarea inversă la cereale am cerut-o pentru că sunt fermieri în competiţie cu cei care vând foarte mult la negru şi nu vând pentru că ei vor să facă lucrul acesta, ci pentru că sunt mai mult nevoiţi să o facă.

Preţurile o iau razna mai ales de la acei producători care, neavând combină, neavând depozit, sunt nevoiţi să vândă la orice preţ atunci când îi vine combina, atunci când vine camionul şi pornesc cu nişte preţuri care niciodată nu le-au acoperit cheltuielile.

În fiecare an se încăpăţânează să facă o agricultura din nişte bani care le vin din altă parte, ceea ce nu este în regulă. Noi am cerut această chestiune ca o formă de protecţie şi de fiscalizare a tuturor producătorilor agricoli.

Dar ne paşte un pericol destul de mare în care taxarea inversă să se întoarcă împotriva noastră, dacă TVA-ul pe care noi îl plătim pentru seminţe, motorină, toate inputurile, utilajele şi aşa mai departe, se va întoarce în fermă.

Cred că cel mai corect şi cel mai onest ar fi ca statul, aşa cum ia TVA-ul pe 25 a lunii, la fel pe 25 să ni se dea banii înapoi, şi atunci lucrurile ar fi în regulă şi n-ar mai fi nici o problema. Ar fi fost o măsură mult mai acceptabilă şi mai eficientă pentru noi dacă TVA-ul ar fi fost scris cu o cifră, sub 10%, şi atunci nu ar mai fi tentant pentru cei care vor să fure şi s-ar fi putut face o lege care să ne permită şi nouă să ne recuperăm TVA-ul pe care îl plătim”.

Viorel Nica, vicepreşedinte FNPAR

„Fermierii vor avea de îndeplinit următoarele acte: cântarul, avizul de expediţie şi factura cu TVA zero. În situaţia aceasta, fermierul nu mai încasează cei 24% pe care trebuie să îi deducă la 30 de zile. Fermierul îi avea în cont, se folosea de ei timp de 30 de zile de la recoltarea unei culturi. Între recoltatul grâului şi semănatul rapiţei sunt exact 30 de zile, ori pentru această perioadă este necesară existenţa unui flux financiar pentru înfiinţarea culturilor.

Primele vânzări de cereale coincid cu scadenţele la ratele bancare, cu leasing-urile pentru utilaje cu scadenţele la inputuri. Nu vor mai exista aceste rezerve de bani pe care le aveau până acum, până la achitarea TVA, ceea ce se va traduce în accesarea de credite, care nu se pot acorda mai devreme de 40 de zile, în situaţia cea mai fericită, adică atunci când ai garanţii şi banii necesari să plăteşti comisioanele.

Ca urmare a acestei măsuri ar trebui ca cerealele nici să se scumpească, nici să se ieftinească, dacă am fi oameni de bun simţ şi corecţi. Ar trebui ca preţul grâului să fie cel cotat la bursă sau cel format dintre cerere şi ofertă.

Nu văd nici o legătură între preţ şi neplata TVA. Se vor încerca tot felul de scheme, dar se va cerne sita şi se va termina şi cu samsarii de cereale. Piaţa neagră la cereale, până la apariţia acestui sistem, bănuiesc că se afla undeva la 30-35%. Cu nişte norme drastice care vor apărea în legislaţie şi dacă factorii de control îşi vor face datoria, piaţa ar trebui să se cureţe.

La o fermă de 1000 ha, cu o producţie de 4 tone la ha, cu 0,7 lei preţul de vânzare, înseamnă 6 miliarde lei vechi, pe care fermierul nu îi mai are la dispoziţie pentru înfiinţarea de recolte. Nu mai spun că acest demers legislativ s-a întâmplat fără consultarea FNPAR”.

Mircea Ciurea, preşedinte FCBR

Mircea Ciurea consideră că măsura taxării inverse, în forma în care se prezintă în acest moment, nu va influenţa semnificativ afacerile crescătorilor de animale. „Nu cred că noua măsură va influenţa prea tare domeniul nostru, al crescătorilor de animale. Probabil singurul beneficiu este că va scădea puţin preţul cerealelor”, declară Mircea Ciurea.

În schimb, reprezentantul breslei crescătorilor de bovine apreciază că o astfel de iniţiativă ar fi fost binevenită pentru domeniul său dacă măsura ar fi vizat o taxare inversă la lapte şi carnea de vită: „Pe noi, pe crescători, ne-ar avantaja o taxare inversă la lapte şi la carnea de vită. Da, aşa ceva ar fi benefic pentru noi”.

 

CE SPUN PATRONATELE ŞI COMERCIANŢII

Sorin Minea, preşedinte Romalimenta

În opinia lui Sorin Minea, măsura taxării inverse a TVA nu va contribui, decât foarte puţin, la combaterea evaziunii fiscale: „După părerea mea nu se poate reduce evaziunea fiscală doar prin acţionarea la un capăt al lanţului.

Dacă dorim să reducem evaziunea atunci ar trebui să aplicăm noua măsură pe întreg lanţul alimentar, de la producător la procesator, până la produsul final”.

Prin schimbarea legislaţiei, Sorin Minea crede că, dimpotrivă, există posibilitatea ca unii fermieri chiar să fie dezavantajaţi: „S-ar putea ca unii fermieri să fie dezavantajaţi, pentru că ei cumpără majoritatea produselor plătind TVA, iar apoi vând cereale fără TVA. Rămâne de văzut ce se va întâmpla, dar există şi această posibilitate.

Repet, eu consider că măsura era una bună dacă se aplica pe întreg lanţul alimentar, începând de la cereale, la făină, până la produsele de panificaţie. Gândiţi-vă că cerealele pleacă peste tot, deci dacă doreşti reducerea evaziunii fiscale acţionezi până la produsele finale, nu doar la cereale”.

Pe de altă parte, Sorin Minea apreciază că împotriva evaziunii fiscale se poate lupta eficient prin două metode: înăsprirea sancţiunilor şi aplicarea întocmai a legii, respectiv prin reducerea TVA, în întreaga industrie agro-alimentară, la o cotă de 5 la sută.

Victor Beznea, preşedinte Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole
„E clar că TVA-ul va fi colectat la ultima verigă. În momentul în care cerealele devin produs finit sau intermediar (făină, mălai) sau plantele oleaginoase ulei, TVA-ul devine mult mai uşor de colectat, deoarece cei care fac acest lucru sunt companii înregistrate şi fiscalizate. Noi estimăm un minim de 500 milioane de euro care se vor adăuga la colectare, pe un an agricol. Propunerea mea ar fi ca producătorii agricoli să fie încadraţi în altă categorie faţă de cea prezentă. Dacă până în prezent sunt consideraţi în clasa de risc major, să devină în clasă de risc scăzut, ca măsură complementară celei de taxare inversă”.


CE SPUN PRODUCĂTORII

Lucian Buzdugan, director general TCE 3 Brazi

„Taxarea inversă este o dorinţă de-a noastră mai veche. În măsura în care se va aplica va avantaja pe toată lumea: statul că îşi va recupera nişte bani, dar în primul rând va dispărea concurenţa neloială din piaţă”.

Gavrilă Tuchiluş, director general Agrimat Matca, Galaţi

Gavrilă Tuchiluş apreciază drept binevenită măsura taxării inverse a TVA pentru cereale şi plante tehnice. „Din start vreau să precizez că măsura taxării inverse a TVA este un mare câştig pentru toată lumea. Deci, să înceapă de mâine!

Explicaţia mea este foarte simplă: pentru cei corecţi, noua legislaţie nu constituie nici un fel de problemă. Dimpotrivă, noua măsură va fi benefică pentru economia naţională, deoarece se vor colecta mai bine taxele şi va creşte bugetul de stat”, susţine Gavrilă Tuchiluş.

În ceea ce priveşte situaţia şi principiile financiare ale societăţii Agrimat, directorul general ţine să sublinieze: „Încă din 1996, noi ne autofinanţăm şi, iată, am reuşit să obţinem profit an de an. N-am fost nevoiţi să recurgem niciodată la împrumuturi bancare.

Am accesat, în schimb, fonduri europene şi astfel am supravieţuit. În ciuda condiţiilor grele din agricultură, am reuşit acest lucru datorită faptului că avem o structură complexă, cu cultură mare, zootehnie şi livadă.

Practic, la Matca activităţile s-au compensat una pe alta, când o activitate n-a mers bine, aceasta a fost compensată de alta. Şi, evident, foarte multă muncă şi responsabilitate. De multe ori viaţa noastră s-a confundat cu activităţile agricole, indiferent despre care vrem să vorbim”, declară Gavrilă Tuchiluş.

Eugen Supuran, administrator Maracana SRL, Biled, Timiş

Eugen Supuran consideră că măsura taxării inverse a TVA comportă atât aspecte pozitive cât şi aspecte negative. Partea bună a măsurii constă în eliminarea intermediarilor. „Părerea mea este că această măsură este un lucru bun.

Cel mai important efect este că ajută la dispariţia intermediarilor de pe piaţa cerealelor. După cum se ştie, ei sunt cei care jonglează cu TVA-ul.

Urmarea imediată trebuie să fie faptul că, de acum încolo, marii procesatori vor prelua marfa direct de la producători”, declară Eugen Supuran.

Dintr-un alt punct de vedere, reprezentantul Maracana spune că fermierii rămân decapitalizaţi între trei şi şase luni de zile, ceea ce înseamnă enorm. „Noi, fermierii, cumpărăm toate inputurile cu TVA. Am făcut toate investiţiile plătind TVA, iar procedura de restituire este extrem de greoaie. Practic, noi primim TVA înapoi după circa trei, şase luni, timp în care suntem decapitalizaţi.

Dacă facem un calcul simplu, observăm că la o investiţie de 20 de miliarde de lei, pentru 800 de hectare, de exemplu, TVA este de 4,8 miliarde de lei. O sumă foarte mare pentru noi, nu-i aşa ?”, explică Eugen Supuran.

Florin Deznan, director general RDF Group

În opinia lui Florin Deznan, operator pe piaţa de cereale şi inputuri din Şofronea, judeţul Arad, noua măsură are o mulţime de efecte benefice, de la stoparea evaziunii fiscale până la creşterea disciplinei fiscale.

„În primul rând va stopa evaziunea fiscală pe TVA, prin faptul că fermierii nu vor mai vinde marfa pe borderou la un preţ mai mare decât se vindea marfa pe factură. În al doilea rând, fermierii vor trebui să solicite restituirea de TVA de la ANAF şi în acest caz evidenţele contabile de la societăţile agricole vor fi mult mai riguros întocmite.

Pentru exportatori este un mare avantaj că nu vor mai fi nevoiţi să stea cu banii blocaţi în TVA până când statul român, prin ANAF, să restituie aceste sume. Ceea ce înseamnă că exportatorii vor avea mai mulţi bani la dispoziţie pentru achiziţia de cereale”, explică Florin Deznan.

Măsura taxării inverse a TVA îi ajută, susţine Florin Deznan, şi pe fermieri: „Şi fermierii beneficiază de această taxare inversă, datorită faptului că la achiziţia de inputuri ei primesc factura cu TVA, şi se ştie că termenele de plată pentru inputuri sunt la recoltă, ei neachitând contravaloarea acestora, dar având posibilitatea să ceară statului român restituirea TVA pentru aceste facturi şi astfel beneficiind de fonduri băneşti în valoare de 24 la sută din valoarea inputurilor achiziţionate, bani cu care pot să-şi achiziţioneze motorina în campanie”, declară managerul arădean.

Nu în ultimul rând, noua legislaţie va contribui la regularizarea pieţei de cereale. „Prin această măsură se şi regularizează preţul cerealelor la noi în ţară, preţ care era distorsionat până acum de evazioniştii care plăteau la borderou un preţ mai mare decât cel de pe factură şi vindeau ulterior pe factură la un preţ mai mic, astfel încât, prin neplata TVA la stat, să rămână cu un profit de 10 la sută. Acum, acest lucru nu va mai fi posibil”, susţine Florin Deznan.

În ceea ce priveşte opiniile potrivit cărora măsura taxării inverse a TVA nu va contribui, decât într-o măsură mică, la diminuarea evaziunii fiscale, reprezentantul RDF Group răspunde fără echivoc: „Din contră, taxarea inversă pentru TVA va diminua considerabil evaziunea fiscală, deoarece evazioniştii nu mai au din ce să câştige.

În plus, fermierii nu mai sunt tentaţi să vândă fără acte şi să rişte dosare penale în condiţiile în care preţul la cereale va fi unitar”. Pentru ca lupta împotriva evaziunii fiscale să fie mai eficace, Florin Deznan propune eliminarea modalităţii de vânzare a cerealelor în sistem borderou: „Un prim pas a fost făcut prin această taxare inversă pe TVA.

Ar mai trebui eliminată vânzarea de cereale fără factură, adică interzicerea vânzărilor pe borderou, şi ar mai trebui creat un sistem de monitorizare a rezultatelor din agricultură”.

Tiberiu Ioan Kasa, Kasa Agro Prest SRL, Jimbolia, Timiş

Tiberiu Ioan Kasa apreciază că măsura taxării inverse, aşa cum arată aceasta în momentul de faţă, nu-i ajută pe fermieri. „Este o nebunie să ne oblige să plătim TVA la toate inputurile, iar noi să vindem apoi fără TVA.

Spun asta, deoarece tot ce vine de la stat, obţinem foarte greu. Chiar dacă este totul în regulă, statul întârzie foarte mult rambursarea TVA”, susţine Tiberiu Ioan Kasa.

În ceea ce priveşte disciplina fiscală, fermierul spune că lui i-ar conveni ca toate tranzacţiile să se facă cu acte la vedere. „Mie mi-ar conveni să vând totul cu TVA, cu documente în regulă, fără grija recuperării banilor de la stat.

Trebuie însă ca statul să găsească modalităţile adecvate de a sprijini mediul de afaceri. Cum? Prin măsuri care să descurajeze specula.

Dacă omul nu este obligat, să ştiţi că nu va încerca să trişeze”, explică producătorul. Marea sa nemulţumire este legată de procedura de rambursare a TVA. „Decizia de calculare şi rambursare a TVA mă nelinişteşte enorm. Iar cu noua măsură de taxare inversă a TVA, eu nu văd acum un câştig pentru stat.

Câtă vreme unii sunt cu TVA, iar alţii fără, nu cred că această măsură va fi benefică nici pentru stat”, declară Tiberiu Ioan Kasa.

Alina Ardelean, crescător de animale, Diosig, Bihor

Alina Ardelean explică faptul că, pentru crescătorii de animale care îşi produc singuri cerealele necesare pentru furajare, preţul cerealelor contează mai puţin în economia afacerii.

„Ca şi crescători de animale, persoane fizice, cum suntem noi, nu ne influenţează prea mult preţul cerealelor, deoarece noi nu cumpărăm, de regulă, cereale. Singurele produse pe care le achiziţionăm pentru hrana animalelor sunt premixurile şi tărâţele.

Dacă ar fi să ne apucăm să facem achiziţii de cereale, vă daţi seama, nu cred că mai putea supravieţui”, susţine Alina Ardelean.

Pe de altă parte, crescătorul din Diosig spune că, ocazional, mai vinde cereale pentru a-şi acoperi cheltuieli curente. „În momentul în care vom vinde cereale, din surplusul nostru, vom resimţi probabil scăderea de preţ, generată de eliminarea TVA. Ceea ce înseamnă că, în astfel de situaţii, noi vom pierde”, explică Alina Ardelean.


TAXAREA INVERSĂ A LEGUMELOR, PE URMA CEREALELOR?

Conform unor surse oficiale, taxarea inversă ar putea fi extinsă, în viitorul foarte apropiat, şi în cazul comerţului cu legume şi produse din carne.

Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de producători de legume Matca - Galaţi, reprezentant al FNPAR pe sectorul legume, declară că el însuşi a solicitat aplicarea unor măsuri de redresare a acestui sector. „Recent, am avut, din nou, discuţii prin care urmărim redresarea legumiculturii autohtone.

Astfel, am cerut autorităţilor două lucruri: reducerea TVA la 7-10 la sută şi sprijin de stat pentru partea de cofinanţare”.

Mircea Croitoru detaliază: „Să vă explic pe rând: legat de reducerea TVA, consider că o astfel de măsură este necesară, dacă dorim să sprijinim legumicultura. Altfel nu ştiu unde vom ajunge. Din ce în ce mai mulţi fermieri vor să se retragă din grupurile de producători şi asta nu sună deloc bine.

În al doilea rând, solicităm ca statul să ne ajute la partea de cofinanţare prin garantarea împrumuturilor, sigur, la dobânzi rezonabile. Avem nevoie de stat, deoarece, după cum se ştie, băncile nu ne sprijină deloc”.


„TAXAREA INVERSĂ, O NOUĂ SLĂBICIUNE DIN PARTEA GUVERNULUI”

Taxarea inversă aplicată cerealelor şi plantelor tehnice de la  1 iunie 2011, este o măsură care dovedeşte o nouă slăbiciune din partea Guvernului. Aplicată exact şi integral, măsura poate constitui o piedică semnificativă în calea evaziunii fiscale. Problema este că, practic, Guvernul se încarcă suplimentar cu noi atribuţii de control şi de sancţiuni.

În acelaşi timp, se întrevede o nouă paletă de subiectivism, interpretări şi „evaziune în evaziune”. Va mai fi un subiect pentru contestaţii, procese, trafic de influenţă, intervenţii, „telefoane roşii”...

Dacă Ministerul Finanţelor Publice n-a reuşit să stopeze evaziunea în condiţiile de egalitarism între toţi factorii economici şi la toate produsele, ca fiscalitate, mă întreb cum va putea să gestioneze o măsură care sigur îi va da foarte multe bătăi de cap?!

Stricto senso, măsura nu este proastă. În primul rând că pune semnul egal între producătorii organizaţi în societăţi comerciale şi fermierii persoane fizice. În acest sens, taxarea inversă ar trebui aplicată la toate produsele agricole, până la produsul finit: pâine, brânză, salam etc.

În al doilea rând, opreşte evaziunea rambursărilor de TVA din comerţul internaţional. Dar cei care fac evaziune, nu o fac numai pentru a beneficia de nişte rambursări de TVA.

Aici, cei interesaţi sunt marii comercianţi şi dealerii internaţionali. Evaziune au făcut şi micii sau marii fermieri care s-au bucurat că cineva le cumpără produsele fără acte, fără TVA. Credeţi că n-or să mai fie producători care vor vinde fără acte, chiar dacă nu aplică TVA decât în înscrisul de pe factură? Ambii parteneri, vânzător şi cumpărător, şi-au făcut jocul cu adâncă recunoştinţă reciproc avantajoasă.

Nu văd însă de ce se aplică taxarea inversă la sfecla de zahăr! Evaziunea pe piaţa zahărului n-a fost făcută de producătorii de sfeclă şi de zahăr din sfeclă. Evaziunea a fost la nivelul comerţului internaţional cu zahăr, procesare zahăr brut din trestie, companii multinaţionale de băuturi răcoritoare, producători şi comercianţi de alcool. Totul este la nivel mult superior cunoştinţelor noastre… poporane.

Paradoxul pe care-l întrevăd însă, destul de sumbru, este că preţurile vor creşte; cel care va vinde, cu toate că TVA-ul este al statului, va simţi lipsa celor 24% din buzunar, chiar dacă numai pentru 1-3 luni, şi va fi tentat să ceară mai mult ca preţ plătit.

Producătorii se pot bucura într-un fel, dar pe plan social lucrurile vor intra într-un lanţ de scumpiri pe care tot noi, societatea în general, le vom suporta. Mă mir că UE a fost de acord cu o asemenea măsură!

Vizualizat: 1009 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
OFERTA ZILEI
|
09. 17, 2013. Tuesday 10:05
2013 este anul in care Fondurile Europene NERAMBURSABILE se acorda si la noi la fel de usor ca in statele membre ale Uniunii Europene ! Detalii pe site-ul: wwwfondurieuropenenerambursabile.ro
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?