Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Taxa pe calamităţi şi dezastre naturale

Publicat: 19 iulie 2011 - 16:00
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Un act normativ ce prevede obligativitatea ca proprietarii de terenuri aflate în zone inundabile şi supuse riscului alunecărilor de teren să plătească o taxă pe hectar… tulbură apele, şi aşa stătute, din hidropolitica îmbunătăţirilor funciare. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât Executivul stă cu reorganizarea ANIF - RA pe masă!

Click pe poza pentru galerie!

Pentru că “statul nu-şi mai permite să plătească pentru combaterea dezastrelor naturale”, Executivul a aprobat HG nr. 203 din 22 martie a.c., care stabileşte preţurile pentru coplata activităţilor de desecare cu pompare, desecare gravitaţională, combatere a eroziunii solului şi de apărare împotriva inundaţiilor.

Lucrările sunt executate de Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF - RA) şi fac parte din sistemul naţional de protecţie împotriva calamităţilor.

Actul normativ a intrat în vigoare din acest semestru, adică de la 1 iunie 2011. În consecinţă, proprietarii suprafeţelor de teren amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare sunt obligaţi să încheie contracte cu ANIF - RA şi să plătească statului o taxă pe hectar.

 

Structura teritorială şi infrastructura umană

“După data de 31.05.2011, lucrările de întreţinere şi reparaţii a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare se vor executa numai pe suprafeţele pentru care au fost încheiate contracte de prestări servicii cu beneficiarii
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, în Ordinul intern emis ANIF

Nu trebuie să fii specialist în îmbunătăţiri funciare ca să-ţi dai seama că este o muncă demnă de… “Canalul anilor ‘50”, fiind vorba despre aproximativ 7 milioane de hectare şi zeci de mii de proprietari!

Chiar dacă există o bază de date la APIA pentru mai mult de 90 la sută din suprafaţa amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, prin care se acordă sprijinul pe suprafaţă - SAPS, această activitate implică existenţa unei infrastructuri umane şi materiale însemnate, ceea ce, la această dată, în cadrul structurilor teritoriale... “lipseşte cu desăvârşire!”


ANIF - RA o lasă baltă?

Unii oficiali şi-au exprimat public îndoielile faţă de “haosul care se va crea în combaterea dezastrelor naturale!”: “Vor fi destui proprietari care nu vor să semneze contractul, iar terenurile lor vor fi inundate ori supuse alunecărilor de teren, fapt ce va avea efecte asupra întregii regiuni, inclusiv asupra celor care vor plăti!” sau: “Ce se va întâmpla cu un deţinător de teren care nu va plăti? Nu va fi protejat de furia naturii?”.

Deja, peste zece mii de brăileni, care au teren în zone inundabile, refuză să suporte din buzunarul propriu tarifele pentru lucrările hidrotehnice.

 

Rezerve şi din teritoriu

Chiar unul dintre directorii teritoriali ai ANIF, Alfredo Pascale, are destule rezerve faţă de încasarea, până la sfârşitul anului, a acestor taxe. Redăm succint câteva dintre argumentele sale: lipsa cadrului legislativ care să sancţioneze potenţialii beneficiari de servicii; nu se cunosc potenţialii beneficiari ai serviciilor de desecare şi apărare, respectiv administraţia publică locală, agenţii economici, persoanele fizice etc.; mai mult ca sigur, aceştia nu au prevăzute în bugetele lor pe 2011 aceste cheltuieli, deci nu vor avea surse să achite prestaţiile efectuate de ANIF.


“Lucrare de ameliorare” pentru combaterea… ministrului

Directorul general al ANIF - RA, Vilmos Lukacs, pare a “îndigui” poziţia oficială a ministerului. “Într-adevăr, lucrările din cadrul acestei instituţii ar trebui să rămână în cadrul unor programe naţionale şi strategii bine întocmite de desecare, de combatere a eroziunii solului şi de apărare în faţa inundaţiilor”. Dar, unde ne sunt strategii? S-au ascuns de… furia “hidroguvernamentală”?

Apoi, Vilmos Lukacs a continuat cu aprecierile: ”Contribuţia statului ar fi trebuit să fie mai mare de 52 la sută, deoarece statului îi revine rolul de apărare în faţa inundaţiilor şi eroziunii solului, de îndiguiri şi regularizări ale cursurilor apelor, cu grave repercusiuni asupra obiectivelor economice ale localităţilor şi populaţiei din zonele apărate, aşa cum s-a întâmplat în anii 2005, 2006 şi 2010”.

Şeful ANIF - RA răspunde ultimatumului emis de ministru Agriculturii: “Considerăm că şi în situaţia în care proprietarul nu plăteşte (actul normativ nu stabileşte sancţiuni! - n.n.), statul ar trebui să intervină prin programe naţionale. Astfel încât aceste terenuri să nu fie supuse inundaţiilor sau alunecărilor de teren”.


ANIF - RA, o structură învechită şi ineficientă

Şi mai mult decât atât, pe agenda Guvernului se află proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind reorganizarea şi transferul ANIF - RA către Ministerul Mediului. Însă, “bomboana pe colivă” vine de la Barna Tanczos, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii: „Sistemul de îmbunătăţiri funciare trebuie să fie administrat de o singură entitate, respectiv de MMP şi Apele Române.

Nu poţi avea un management eficient al activităţilor de protecţie împotriva inundaţiilor, de desecări şi irigaţii, dacă acestea nu sunt administrate de o singură entitate”. După care, face-o precizare pentru reorganizare: „ANIF are la ora actuală peste 5.000 de angajaţi şi ar trebui începută o reorganizare serioasă a activităţilor specifice, pentru că este un mastodont-mamut, cu o structură învechită şi ineficientă!” Fără comentarii!


Canalizarea şi subminarea autorităţii!

Răspunsul arţăgos al ministerului nu întârzie să apară. Iată ce se spune, între altele: “ANIF dispune de aproximativ 5.000 de angajaţi, din care aproape 2.000 de cadre tehnice, care trebuie să preia baza de date de la APIA, să contacteze beneficiarii, să le prezinte legislaţia în vigoare şi să nu declare în mass-media că „este prea mult de muncă”.

De asemenea, ANIF are obligaţia să-şi canalizeze forţa de muncă pentru ducerea la îndeplinire a actelor normative şi nu pentru aprecieri publice, care de multe ori sunt pe lângă realitate şi care, de fapt, subminează autoritatea MADR şi, în final, a Guvernului”.

 

FONDUL PROBLEMEI STĂ ÎN STRESUL HIDRIC

Ordinul Ministrului Agriculturii, transmis sucursalelor ANIF: “Până la data de 31 mai sau până la încheierea contractelor, veţi executa doar lucrări punctuale pentru asigurarea scurgerii apelor către punctele de evacuare.

La selectarea lucrărilor, veţi avea în vedere execuţia, în principal, a lucrărilor cu costuri reduse şi care să ducă la acoperirea tuturor obiectivelor care asigură scurgerea apelor de pe suprafeţele pentru care beneficiarii au încheiat contracte de prestaţii, lucrările de decolmatare urmând a fi contractate doar în cazuri în care celelalte operaţiuni nu duc la asigurarea scurgerii apelor”. După care, nerespectarea acestor solicitări “atrage după sine răspunderea disciplinară sau materială a persoanelor vinovate”.

Taxa “vine pe canal”

Pentru lucrarea de desecare cu pompare, la un preţ de 100 lei/ha, statul acoperă 58 de lei, iar proprietarul - 42 de lei; pentru desecarea gravitaţională, la un preţ de 40 lei/ha, statul va plăti 23,20 lei, în timp ce proprietarul - 16,80 lei; pentru combaterea eroziunii solului, la un preţ de 30 lei/ha, statul suportă 17,40 lei, proprietarul numai 12,60 lei.

Vizualizat: 445 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
Pentru ca AVETI DREPTATE. DE AIA!
|
04. 02, 2013. Tuesday 15:40
Pentru ca AVETI DREPTATE. DE AIA!
1.
INCOMPETENTA ?
|
07. 20, 2011. Wednesday 12:20
De ce nu se iau masuri clare,eficiente si rapide privind sistemul de irigatii ale Romaniei ? Fiindca nu se vrea ! ! Circula zvonuri ca chiar Presedintele este in spatele distrugerii acestora si implicit a Romaniei. Toti de la SNIF si ANIF taie frunza la caini ,nu fac nimic, i-au bani pe nimic. MADR si ADS vrea sa faca praf SNIF-ul si tot prelungeste administrrea speciala ca sa poata vinde TOT. Vand si cantoanele care aveau un rol important in sistemele de irigatii. De ce nu se predau imediat la ANIF sau la OUAI-uri,organizatiile udatorilor ? DE ce Presedintele nu are nici o reactie la asa campanie de distrugere,demolare a agriculturii ? Oare zvonurile sa fie adevarate ? Altfel de ce nu misca nimic ? De ce nu-i ia la intrebari ?
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?