Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ţăranul român al zilelor noastre: muncă multă pe bani puţini

Publicat: 30 iunie 2009 - 23:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten
Un sondaj Insomar, dat recent publicităţii, relevă aspecte tulburătoare cu privire la mediul rural românesc, precum şi o imagine tristă şi pesimistă a acestuia.

Click pe poza pentru galerie!

Aproape două treimi dintre săteni sunt agricultori

Prima certitudine este aceea că sătenii deţin, în general, teren agricol în proprietate. Conform Insomar, 57% dintre locuitorii mediului rural au teren agricol în proprietate, ceea ce reflectă un dezvoltat simţ al proprietăţii.
În mediul urban, spre exemplu, situaţia se schimbă radical, doar 18% dintre persoane deţinând teren agricol în proprietate.

Deci, ţăranii români, cu toate vicisitudinile istoriei, nu vor să renunţe la terenurile moşilor şi strămoşilor lor. Cât de profitabil a ajuns să fie terenul agricol pentru fermierul român este un alt subiect important atins de Insomar.


Munca pământului, neprofitabilă

Mai mult de jumătate dintre deţinătorii de gospodării din mediul rural consideră, potrivit Insomar, că activităţile agricole sunt neprofitabile. Mai precis, 56%dintre locuitorii satelor şi comunelor spun că îşi lucrează terenul fără să obţină profit. Interesant este faptul că, la oraş, doar 38%dintre locuitori sunt de părere că din activitatea agricolă nu se câştigă.

La polul opus, numai 11% dintre cei care trăiesc atât în mediul urban, cât şi la sate, consideră că agricultura le-a adus profit.

Ce înseamnă aceste cifre, dincolo de statistică? Desigur, în primul rând, rezultă clar faptul că numărul celor care se pot lăuda cu câştiguri efective din agricultură este destul de mic. Când într-o ţară ca România, zonă eminamente agricolă, afli că doar putin peste o zecime dintre fermieri au un business profitabil, lucrurile devin alarmante. Practic, din 10 fermieri, doar unul singur poate spune că o duce bine, ceea ce nu este deloc încurajator.


Încăpăţânaţi să nu vândă

În ciuda faptului că astăzi practicarea agriculturii nu aduce beneficii fermierilor, aceştia se încăpăţânează să nu îşi vândă terenurile. Astfel, sondajul Insomar arată că 71% dintre fermieri răspund un NU hotărât celor care îi întreabă dacă vor să îşi înstrăineze terenurile. Nici la oraş, proprietarii nu se grăbesc să-şi vândă terenurile, 59% dintre intervievaţi spunând că încă nu vor să facă acest pas.


Sărăcie

Peste 75% dintre locuitorii mediului rural preferă să producă alimentele de care au nevoie în gospodăria proprie. Conform comentariilor Insomar, o pondere mare a autoconsumului înseamnă un grad ridicat de sărăcie.
Situaţia financiară precară se vede clar şi din topul problemelor cronice cu care se confruntă ţăranul român.

Astfel, pe primele locuri se află lipsa locurilor de muncă, absenţa unui sprijin semnificativ din partea statului pentru agricultură, starea drumurilor, lipsa utilităţilor publice şi a serviciilor medicale.


Canalizare, gaze şi ziare

Gradul redus de dezvoltare a satului românesc rezultă poate cel mai bine din analiza necesităţilor populaţiei din mediu rural cu privire la utilităţile publice existente. Într-un clasament al celor mai stringente nevoi identificate de cei chestionaţi, pe primele trei poziţii sunt reţelele de canalizare, reţelele de gaze şi punctele de difuzare a presei.

În cifre, Insomar relevă faptul că doar 10,9% dintre săteni au canalizare, 14,8% au la dispoziţie o reţea de gaze, respectiv 32,5% au de unde să-şi cumpere un ziar în localitatea lor de reşedinţă, deşi aproape jumătate din cei care au răspuns că nu au acces direct la presa scrisă şi-ar dori acest lucru.

De binefacerile apei curente se pot bucura 40,6 %dintre săteni, în timp ce 57,4% au norocul să aibă o farmacie, iar 70,3% pot beneficia de consultaţiile unui doctor, deşi multora nu le ajung banii de medicamente.

Peste 85% dintre locuitorii satelor se mai pot lăuda cu grădiniţe, scoli generale şi televiziune prin cablu. Cele mai ridicate procente, de peste 94 la sută, sunt alocate, conform Insomar, existenţei unui magazin alimentar, respectiv telefoniei mobile.


Doctor, farmacie, apă curentă

Oamenii plâng cel mai tare după lipsa serviciilor unui doctor. 97% dintre locuitorii mediului rural îşi doresc cel mai tare doctor şi farmacie, 93% canalizare, iar 92% apă curentă.


ÎN LOC DE CONCLUZIE...

Ca să cunoşti realităţile României rurale de astăzi nu era neapărată nevoie să comanzi un sondaj Insomar. Este probabil suficient să traversezi câteva localităţi ca să vezi România reală, nu cea descrisă de politicieni la televizor. S-a vorbit mereu, în ultima vreme, de pildă, de programe de atragere a tinerilor la sate. Dar ce găseşte un doctor ori un inginer agronom care poposeşte în mediul rural?

Ce au făcut guvernanţii în ultimii 20 de ani pentru susţinerea cu specialişti a satelor româneşti în afară de declaraţii populiste, mai goale decât buzunarul ţăranului român? Acelaşi sondaj Insomar ne spune că 80% dintre gospodării nu au baie ori duş, iar peste 83% nu au grup sanitar în interiorul locuinţei...

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, se părea că ţării noastre i se oferă, în sfârşit, o şansă autentică de redresare a satului românesc. S-a mers chiar mai departe, realizându-se programe şi planuri strategice. Cum este, bunăoară, Planul Naţional Strategic pentru Dezvolare Rurală 2007-2013. Acestea au rămas, însă, mai mult pe hârtie, căci realitatea nu ne arată că lucrurile se mişcă spre direcţia bună, că se scriu poiecte de finanţare fezabile şi că banii încep să curgă către România.

Din păcate, încă nu ne putem lăuda cu aşa ceva. De fapt, semnalul cel mai rău este că, deocamdată, chiar nu ne putem lăuda cu mai nimic. Efortul românilor agricultori care, prin munca lor, de cele mai multe ori nesusţinută guvernamental, ne fac ţara cunoscută peste hotare, este doar o slabă licărire de speranţă în butoiul plin cu dezamăgiri.

Ba, era să uit... am mai schimbat câţiva directori din sistem! Dar nu din cauza rezultatelor, căci oricum nimeni nu răspunde vreodată pentru incompetenţă. Erau numiţi pe funcţii de fosta guvernare, drept pentru care au trebuit să plece. Rămân, însă, constante, indiferent de şefii vechi sau noi, sărăcia, speranţele deşarte şi dezamăgirile ţăranului român.

Vizualizat: 496 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?