Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Tânăr apicultor și proprietar de micro-livadă

Publicat: 04 iunie 2015 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Mihai Cătălin Giurgilă locuiește în orașul Târgu Frumos, din județul Iași, dar este și fermier într-o localitate învecinată orașului său natal. Apicultor, iar de vreo 5 ani și proprietar de livadă, tânărul ieșean are experiență în atragerea fondurilor europene destinate agriculturii, fiind beneficiar al măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri și al măsurii 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență. 

Click pe poza pentru galerie!

Într-o etapă a modernizat ferma apicolă, iar în cealaltă a achiziționat 5000 mp de teren agricol pe care a plantat 360 de pomi. Acum dorește să atragă alți bani pentru construirea unui depozit de fructe și, dacă va fi posibil, și pentru prelucrarea mierii de albine. 

 

“Există birocrație, taxe și suprataxe, dar și fermierii greșesc!”

Despre finanțările europene crede că sunt foarte bune, presupun o anumită birocrație, dar acest lucru vine și din greșelile fermierilor, uneori neseriozitatea acestora ducând la măsuri suplimentare de siguranță și la creșterea numărului documentelor justificative. Pe de altă parte, în opinia tânărului fermier, supărarea vine și dinspre atitudinea neîncurajatoarea a statului român, care impune taxe totuși prea mari pentru cei aflați la început de drum și care produc mâncare pentru sănătatea românului, nu arme sau cine știe ce altceva, fără legătură cu datoria oricărei țări de a-și hrăni și îngriji locuitorii. “Știu exact câți pomi am plantat, pentru că eu îmi cunosc în cel mai mic amănunt proiectele. Asta trebuie să știe fiecare dintre colegii mei tineri fermieri, că este nevoie și de seriozitatea lor, respectiv cunoașterea și respectarea întru totul a planului de afaceri, documente, reguli și nu treburi de-alea cu merge și-așa. Nu merge. De aici, poate, și birocrația. Mai multe acte, pentru mai puține abateri. Banii dați trebuie urmăriți exact, nu? Eu am luat întâi 10.000 de euro pentru modernizarea fermei apicole și apoi 7.500 de euro pentru plantarea pomilor, iar în orice secundă pot să justific absolut tot și am respectat întocmai planul de afaceri. Nu este chiar simplu, dar nici imposibil, dacă vrei să reușești”, spunea tânărul fermier.

De mic copil, adică de aproximativ 22 de ani, Mihai Cătălin Giurgilă practică apicultura, îndeletnicire ale cărei taine le-a învățat de la bunicul său pe care obișnuia să îl ajute la treburile din gospodărie. Dintre toate activitățile deșfășurate în copilărie, îngrijirea albinelor i-a plăcut cel mai mult. Mai târziu, adolescent fiind, a început să crească albine în mod independent, având întâi un stup, în următorul an doi-trei, astăzi ajungând la câteva sute de familii de albine. 

 

Următoarea investiție: spațiu de depozitare a fructelor

Ambițios din fire, moldoveanul a dorit mereu să se perfecționeze și să își dezvolte microferma, motiv pentru care a studiat și mai apoi a valorificat oportunitatea finanțărilor europene. Acum, cercetează variantele puse la dispoziție prin PNDR 2020, pentru că înființarea livezii a adus după sine o nouă problemă, aceea a depozitării și a valorificării fructelor. Din acest motiv, fermierul dorește să construiască un spațiu de depozitare; pe propria cheltuială a reușit să toarne temelia și, epuizându-și bruma de bani agonisită, caută surse de finanțare. ”Teoretic, nu ar trebui să fie o mare problemă. La urma urmei, la dimensiunea relativ mică a plantației mele, ar fi necesară o mică hală și ar trebui să o pot construi cu banii strânși din apicultură și, eventual, prin valorificarea fructelor proaspete, imediat după recoltare. Însă, știți dumneavoastră care este problema? Impozitele, taxele, suprataxele și tot așa. Acestea fac ca noi să nu mai rămânem cu aproape nimic ca profit”, mărturisea tânărul ieșean. 

Apicultorul - pomicultor a dat un exemplu, despre care spune că l-a supărat până la lacrimi. “Eu am și un serviciu - cu un program mai lejer, care îmi permite să am suficient de multe zile libere și pe care vreau să le valorific prin muncă; acolo, la serviciu, plătesc contribuție la sănătate. Zilele trecute, pentru activitatea de aici, mi-au mai cerut 2000 de lei contribuție la sănătate. În loc să construiesc, banuții i-am dat statului. Degeaba. Păi dacă mă îmbolnăvesc, Doamne ferește, sistemul sanitar mă tratează la dublu de atent, adică mie îmi pune la dispoziție doi medici să mă consulte concomitent pentru aceeași problemă medicală?! Eu cred că dimpotrivă. Tare amestecate mai sunt lucrurile în țara asta!”, ofta ieșeanul. 

 

Venitul obținut trebuie reinvestit

După realizarea investițiilor prin cele două măsuri europene, fermierul ieșean a reușit să își modernizeze ferma apicolă, achiziționând utilaje noi, lăzi noi, faguri ș.a.m.d. Pe suprafața cumpărată de 5000 mp, pe lângă investiția în înființarea livezii în urmă cu 5 ani, a reușit să amplaseze un gard de împrejmuire și să aducă utilitățile necesare, respectiv curent electric, apă și canalizare, de această dată, însă, cu fonduri proprii. “Tot, dar absolut tot ceea ce am câștigat din apicultură am reinvestit. Dacă plecam în concedii sau dacă îmi luam vreo mașină, banii și munca s-ar fi risipit, fără a-mi atinge obiectivul de a dezvolta ferma. Așa că, am avut de ales: consum, mă simt bine o clipă și rămân la stadiul actual sau renunț la concediu și la orice altă cheltuială personală și mai fac un pas înainte în fermă. Am ales varianta a doua”, explică fermierul.

Apicultorul beneficiază și de înțelegerea soției, care îi permite să investească totul în agricultură. “Numai că fac acest lucru de ani bunișori și aproape că nu se cunoaște. Eu sunt conștient de faptul că încă nu am răsplătit răbdarea soției, dar în același timp sunt convins că va veni și acel timp. Sper să nu mai fie amânată multă vreme clipa în care cu adevărat vor exista câștig decent din agricultură, fonduri naționale pentru investiții agricole și acces facil la acestea sau măcar taxe ceva mai relaxate, în special pentru cei care produc hrana românilor, cu atât mai mult taxele relaxate despre care vorbesc ar putea fi oxigenul de care au nevoie tinerii - lipsiți de resurse, însă dornici să muncească și să fie utili. Din această ultimă perspectivă, eu respect principiul reinvestirii întregului venit obținut ca unică șansă de a te dezvolta”, susține Mihai Cătălin Giurgilă.

 

Creșterea birocrației reduce entuziasmul de a porni o afacere

Semnalul tras de tânărul fermier ieșean a fost completat și de un alt aspect, demn de subliniat. Este, de fapt, o observație, de principiu și de permanentă actualitate, anume că proporțional cu presiunea impozitelor și a taxelor, va crește și tentația omului de a se sustrage de la respectivele obligații, cu consecința că, pe fondul sărăciei și al slăbiciunii umane, devin tot mai numeroase situațiile de neseriozitate și de “furtișaguri” (ca să ne amintim din nou de harnicele albine). Va spori paza, prin măsuri și cerințe suplimentare la întocmirea dosarelor, însă creșterea birocrației reduce entuziasmul de a porni o afacere. Astfel, din nou se creionează cercul vicios care conduce la slaba absorbție a fondurilor anunțate a fi puse la dispoziția tinerilor, la lipsa competitivității agriculturii românești, la sărăcia care depopulează satele - fie prin plecarea tinerilor după alte surse de venit, fie pur și simplu prin dispariție, din cauza imposibilității de a susține financiar hrănirea suficientă și echilibrată și îngrijirea stării de sănătate în medul rural. În condițiile acestea, la ce am putea să ne așteptăm în următorii ani, în privința prezenței în sat a tinerilor fermieri? Ghicește cineva răspunsul corect? Sau, poate, are cineva de prezentat vreo țintă concretă pe care să o analizăm după anul 2020?!

 

Petronela COTEA MIHAI 

redactor Radio România Iași

 

 

“UN TÂNĂR TRIST ÎN ȚARA LUI”

Așa se consideră Mihai Cătălin Giurgilă. Și ne explică de ce: “Asta și pentru că, iată, în cazul meu, venind de la bloc, aveam stupina pe un teren în arendă și a trebuit să cumpăr acel pământ. De acolo a plecat și ideea cu livada. Acum apare nevoia spațiului de depozitare. Făcând toate acestea, probabil voi ajunge să îmi doresc să renunț la altele și să mă ocup numai de fermă, de-acum complexă. Dar încă am anumite îndoieli în privința acestei decizii. Nu se pune problema că nu mi-ar plăcea, fiindcă nu e cazul - agricultura rămâne marea mea pasiune. Îndoiala vine din birurile care trebuie date statului român. Păi, cum vine asta, un tânăr fermier ca mine nici nu a prins bine la său, cum se spune în popor, și statul gata a și venit să-i ia 2000 lei degeaba?! 

Dacă m-ar băga în seamă și pe mine cineva și dacă m-ar întreba cum trebuie procedat, eu i-aș spune că primul lucru pe care trebuie să îl facă cei de sus este de a veni printre noi, de a coborî pe teren. Trebuie legi generale, nu zic nu, dar mai trebuie să se țină seama și de viața reală. Eu aș merge pe teren și aș analiza activitățile tinerilor fermieri. Dacă ar ajunge la un prag minim de dezvoltare, dacă aș vedea că tânărul respectiv a construit, a respectat un plan, a fost serios, aș considera că a fost un bun gospodar, a fost capabil să se organizeze și să conducă, iar în aceste condiții l-aș lăsa în pace să muncească, adică l-aș stimula, scutindu-l de anumite taxe și impozite. Obiectivul ar fi că acel tânăr, dacă se va dezvolta, cu siguranță va da și altora de lucru. Iar după ce ajunge la un asemenea nivel, să îl tratez, desigur, după legile generale. Dar, nu ca acum, zici că îmi dai, dar vii și îmi iei deodată 2000 lei care înseamnă foarte mult pentru mine, tânărul care am pornit de la nimic”.

 

Vizualizat: 921 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?