Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Tablou agricol de primăvară în Vaslui

Publicat: 01 aprilie 2016 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Agricultura are o pondere socio-economică importantă în județul Vaslui, o bună parte a populației fiind angrenată în această activitate fie pentru producția comercială, fie pentru propriul consum. În condițiile în care evoluția vremii nu este prielnică, șansele ca agricultura să asigure venituri și profituri semnificative scad considerabil.

Click pe poza pentru galerie!

Totalul suprafeței agricole a județului Vaslui este de 400.721 hectare, din care, pe categorii de folosință, 300 mii hectare de teren arabil, 90 mii ha pășuni și fânețe, 12 mii ha de viță de vie și aproape 2400 ha de livezi. Din nefericire, în ceea ce privește calitatea solului, cea mai mare parte a teritoriului agricol este reprezentată de terenuri cu clasa a treia și a patra de fertilitate. Prin urmare, producătorii agricoli trebuie să aplice tehnologii destul de avansate, desigur, cu costuri de producție suplimentare. Or, în condițiile în care nici evoluția vremii nu este prielnică, șansele ca agricultura să asigure venituri și profituri semnificative scad considerabil.

Primăvara a început sub aceleași auspicii
Pentru culturile de pe cele aproximativ 90 mii ha semănate în toamna 2015, startul a fost destul de dificil din cauza secetei care a dus la prelungirea perioadei de înființare a culturii, cu măsuri tehnice suplimentare, cum ar fi mărirea normei de sămânță. Însă nici iarna 2015-2016 ori prima parte a primăverii nu au fost mai fericite. Până la începutul lunii martie 2016, rezerva de apă din sol era minimă sau chiar sub limita minimă normală, iar temperaturile scăzute de peste iarnă au afectat cultura de rapiță, care oricum intrase în anotimpul rece foarte puțin dezvoltată, din cauza condițiilor dificile de pregătire a patului germinativ. Temperaturile scăzute au afectat anumite suprafețe de pomi și viță de vie. „Gerul a afectat vița de vie din zona Bunești-Averești și Huși, dar și suprafețele cu plantații pomicole din zona Voinești. Sperăm, acum, să nu vină și înghețurile târzii de primăvară, ca să nu ne trezim că rămânem fără nimic”, spunea Gigel Crudu, directorul executiv al DADR Vaslui.

Conștienți de resursele sărace, fermierii vasluieni caută să valorifice orice oportunitate de finanțare
În structura culturilor de toamnă, din cele 90 mii ha semănate (1/3 din suprafața arabilă a județului), aproximativ 65 mii ha au fost ocupate cu grâu, 20.117 ha cu rapiță, 3000 ha cu orz, 600 cu triticale și 620 cu legume. Dacă în toamnă se anunța o oarecare creștere a suprafeței cu rapiță, față de anii din urmă, până la finalul campaniei de însămânțare, vasluienii i-au oferit acestei culturi, cu multă generozitate, șansa de a se manifesta în producție. Mai exact, dacă în 2014 rapița ocupase aproximativ 11.500 ha, în acest an agricol suprafața a ajuns la circa 20.120 ha. Motivele țin atât de rotația culturii, cât (mai ales) de calculele economice. „În primul rând, rapița aduce primii bani în fermă și se valorifică la prețuri bunicele, dacă vii pe piață cu marfă de calitate. Dar, mai nou și foarte important, este calculul pe care și-l fac fermierii pentru a obține subvenții mai mari, oricât de mult ar întârzia acestea. Cum calitatea solului este destul de slabă, fermierii fiind nevoiți să cheltuiască mai mult cu aproximativ 10-15% pe unitatea de suprafață sau pe kg de produs, prin aplicarea unor tehnologii mai avansate, aceștia încearcă să atragă fonduri cât de multe, folosind absolut tot ceea ce legea le permite și le oferă. Spe exemplu, rapița, pe aproximativ o treime din suprafață este folosită pe post de cultură verde și destinația sa dintru început a fost să fie întoarsă în primăvara 2016. Pentru a obține subvenții mai mari”, preciza Gigel Crudu.

Producătorii folosesc tot mai mult semințele certificate
Cât privește primăvara 2016, deși cu un debut destul de secetos, pare a aduce totuși și unele speranțe, odată cu precipitațiile căzute în zonă, în prima decadă a lunii martie. Horticultorii au efectuat tăierile de rodire și de fructificare, singurii rămași în urmă fiind tot cultivatorii de cereale, deoarece din cauza condițiilor meteo neprielnice nu au putut efectua fertilizările, imediat după data de 1 martie 2016, așa cum prevede tehnologia. De însămânțat sunt aproximativ 180 mii ha, fiind programat ca din structura de culturi să facă parte porumbul - 94 mii ha (32% din suprafața arabilă), floarea-soarelui - 51 mii ha, legumele în câmp - 5882 ha, orzoaica de primăvară - 3060 ha, ovăzul - 2183 ha. „Structura de culturi din această primăvară are aproximativ același profil ca și cea din primăvara 2015. La floarea-soarelui este o ușoară creștere, dar nesemnificativă. Observ că s-a schimbat interesul pentru calitatea seminței. Producătorii agricoli se orientează tot mai mult către semințele certificate, poate și ca urmare a faptului că a crescut suprafața lucrată în mod organizat, astăzi existând în jud. Vaslui aproximativ 500 de fermieri care au arendat terenurile. Or, acela care își ia angajamentul de a produce pe terenurile altora e foarte atent la fiecare verigă tehnologică, spre a-și asigura maximul de șanse pentru a obține recolte bune sau, oricum, dacă e să se întâmple ceva neplăcut să știe sigur că greșeala nu a fost a sa din start, prin folosirea unei semințe oarecare”, menționa directorul DADR Vaslui.
Cum calitatea și gradul de fertilitate a solului depind mult și de acțiunile fermierilor, încheiem cu observația specialistului Gigel Crudu, respectiv că, din păcate, există încă suficient de numeroși producători agricoli care continuă să execute lucrări din deal în vale, în loc să lucreze după curba de nivel. Or, aceste practici agricole sunt dăunătoare, conducând în final la degradarea solurilor, ceea ce ne aduce în același cerc vicios, respectiv sol cu fertilitate redusă - producții mici - costuri mari - venituri insuficiente pentru a asigura un profit rezonabil și pentru a scăpa de sărăcie. De meditat! {i, poate, nu doar atât…

Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași



Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 - 14 aprilie 2016

Vizualizat: 572 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?