Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Sursele de finanțare există. Cât sunt de accesibile?

Publicat: 25 iulie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În contextul în care prima jumătate a anului 2016 în agricultură a stat sub semnul lipsei subvențiilor, fermierii români trebuie să caute alte surse de finanțare. Iată de ce reprezentanți ai AM PNDR, UniCredit Bank, APIA și AFIR au organizat, în capitala Banatului, o discuție deschisă despre probleme și soluții pentru finanțarea agriculturii și a mediului rural. 

Click pe poza pentru galerie!

Conferința EurActiv.ro., desfășurată la sfârșitul lunii mai 2016, a acoperit două teme majore: Finanțarea investițiilor în agricultură, cu precădere investițiile în tehnologie și infrastructură (linii de finanțare deschise, creditare și leasing, stadiul plății subvențiilor) și Transpunerea în măsurile din PNDR a propunerilor din pachetul guvernamental ”Clasa de Mijloc la Sate”.

 

Blocaje în absorbția fondurilor europene

Vorbind despre ”performanța” României în absorbția fondurilor europene, în precedentul și prezentul exercițiu financiar, Valentin Boldeiu, director de programe UniCredit Bank, semnala că banca se uită la cu totul alte elemente ale proiectului decât autoritățile: „Pentru aprobarea proiectului, autoritățile aplică un șablon de eligibilitate asupra beneficiarului, asupra proiectului în sine și asupra cheltuielilor (…) Monitorizăm foarte strict utilizarea creditului și ne asigurăm că acele cheltuieli declarate vor fi elibigile și rambursate de autorități. Trebuie să ne asigurăm că un proiect produce suficientă valoare adăugată astfel încât să avem sursă de rambursare pentru creditul de investiții, întrucât trebuie să ținem clientul în viață trei ani, cinci ani, șapte ani, până la maturitatea creditului de investiții și nu numai”. 

Reprezentanul băncii susține că în situațiile respingerii proiectelor pe motivul creării de condiții artificiale trebuie evitată rambursarea grantului primit, lucru care s-a întâmplat uneori și la trei ani după finalizarea implementării, chiar și pentru elemente petrecute înainte de depunerea cererii de finanțare.  

Iulian Bucătaru, director general adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, 5 Vest, a precizat că problema condițiilor artificiale nu e invenția AFIR, ci o realitate ieșită la iveală în urma nenumăratelor audituri din partea Comisiei Europene. Pe viitor AFIR așteaptă o cooperare mai strânsă cu beneficiarii și cu băncile. “Nu poate fi eliminat complet riscul condițiilor artificiale, acestea pot fi descoperite pe parcursul implementării unui proiecte. Avem și noi problemele noastre, nu toată lumea e la fel de implicată, dar așteptăm din partea beneficiarilor o minimă documentare, pentru a avea o discuție productivă. Când apar neclarități, băncile ar trebui să-i retrimită pe potențialii beneficiari către noi, pentru a obține clarificările necesare și pentru a elimina riscul unor posibile condiții artificiale”, declara Iulian Bucătaru.

Veronica Toncea,  președintele Fondului de Garantare a Creditului Rural, a anunțat că în toată perioada în care România a beneficiat de fonduri europene, FGCR a garantat credite de peste un miliard de euro.

 

APIA vrea, dar nu se poate! 

Nicolae Micluța, director executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Timișoara, a fost provocat să răspundă problemei spinoase a întârzierii plăților APIA. Potrivit acestuia, APIA Timiș are capacitatea de a achita plăți pentru 7.500 de fermieri pe zi, asta dacă funcționează aplicația… Micluța a prezentat situația și structura plăților APIA la nivel de județ, observând că a crescut numărul fermelor mari: de la 600, în 2007, la 1.300, în 2015, precum și suprafața solicitată la plată, în timp ce numărul solicitanților s-a redus. “În 2007, pentru plata pe suprafață erau 25.000 de solicitanți cu o suprafață totală de 380.000 de hectare. În 2015, suprafața a crescut la 530.000 ha, dar s-a diminuat numărul beneficiarilor - circa 19.000”, a prezentat câteva cifre reprezentantul APIA. 

 

 

TEORETIC, PUTEM AVEA O CLASĂ DE MIJLOC LA SATE. PRACTIC?

Programul “Clasa de mijloc la sate” lansat de Dacian Cioloș în luna martie a.c., prezentat pe larg în revista Ferma nr. 7(168)/15-30 aprilie 2016, urmărește patru obiective, pentru care există deja câteva pârghii de punere în aplicare: 

- un Plan Național de Dezvoltare Rurală mai accesibil micilor fermieri și micului întreprinzător (prin Submăsurile 6.3 și 6.1; prin simplificarea procedurilor, cum ar fi reducerea perioadei de monitorizare la 3 ani pentru măsura 6.03);

- schimbarea generațiilor în agricultură și un nou rol pentru ferma de familie (prin măsuri precum extinderea sprijinului către mai multe categorii de cooperative agricole; menținerea dimensiunii economice a exploatației doar pentru primul an după finalizarea investiției; reducerea notei de favorabilitate de la 2,4 la 2,0 pentru investițiile în sectorul pomicol); 

- stimularea asocierii (măsura 9.1 pentru grupurile de producători, submăsura 16.4 pentru dezvoltarea de lanțuri scurte); 

- contribuția la dezvoltarea clasei de mijloc (prin reducerea plafonului minim de eligibilitate s-ar crea 300.000 de posibili beneficiari).

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.12(173) 1 - 31 iulie 2016

Vizualizat: 532 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?