Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Surprizele - „farmecul” vieții de agricultor

Publicat: 17 august 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Pentru medicul veterinar Theodor Marian Topală, liderul Asociației Uniunea Producătorilor Agricoli Privați din județul Iași, fiece an agricol este unul plin de surprize (cu care este, deja, obișnuit) ce fac parte din... farmecul vieții de fermier!

Click pe poza pentru galerie!

Cultivatorul ne spune că, în general, producția de grâu se comercializează foarte prost! „În fiecare an, când trebuie să vindem, cumpărătorii umblă la chichițe, mai găsesc câte un indice de calitate sau mai inventează unul, că e cel mai comod pentru a scădea prețul. Acum, cică nu mai trebuie luat în calcul glutenul uscat, ci glutenul umed; hai că hectolitrul nu mai e bun ăsta, mai inventăm noi o altă masă hectolitrică. Și tot așa. Iar dacă le ai pe toate astea; stai că nu mai ai indicele căderii, dacă-l ai și pe acesta, nu e bun cel de elasticitate; numai ca să dea prețul în jos”, susține producătorul agricol. 

Potrivit acestuia, pe județul Iași, bobul auriu a ajuns să coste undeva la 53 de bani, preț ce include și căratul recoltei până la o fabrică de panificație sau la o moară.

 

„Aurul câmpului” e la limita profitului

„Dacă ar fi să iei în calcul, oriunde în județul ăsta, transportul, te ajunge undeva la 5-6 euro pe tonă până la procesator, mai scazi ceva și la indicii de panificație și te trezești că vinzi grâul cu 45-46 de bani pe kilogram; ăsta-i prețul final”, a socotit dintr-un foc Theodor Marian Topală. Din punctul de vedere al fermierului ieșean, grâul nu mai este o cultură rentabilă! În sezonul de producție trecut, a cultivat o suprafață de 170 de hectare de pe care a obținut o recoltă de aproximativ 5 tone la hectar. „Am dat arenda la oameni, iar cu restul grâului stau prin magazie, în așteptarea unei creșteri a prețului. Nu sunt din cale-afară de optimist! Pe lângă, toate astea, onor statului român, BNR-ul și cine mai face politica valutară a țării, constat că de la zi la zi scade cursul euro/leu în defavoarea monedei naționale. Și cum toate prețurile sunt în euro sau dolari, un lucru este clar: ne dezavantajează pe noi care robotim din zori și până-n noapte pe câmp”, a izbucnit fermierul ieșean.

 

Rapița sau istoria calamității se repetă 

Se pare că Theodor Marian Topală nu are noroc de rapiță. Cultura i-a adus numai necazuri. Anul trecut a semănat vreo 300 de hectare și nu a avut parte de recoltă. A fost calamitată în proporție de sută la sută. Anul acesta istoria s-a repetat. „Am cultivat 120 de hectare, din care circa 40 la sută au fost distruse de fenomenele meteo nefavorabile. Abia am recoltat o medie de 2,8 tone/ha. Sigur, am avut sole care au dat și 3,8 tone la hectar. Acum aștept să mă despăgubească cei de la Groupama, iar procedurile sunt destul de greoaie. Încă mai sunt la stadiul în care mai fac inspecții în câmp. Am avut calamitatea în luna iunie, am întocmit dosarul cu documentele necesare și acum la începutul lunii august nu mi s-a definitivat dosarul de calamitate. În zona Moldovei, mulți fermieri și-au asigurat culturile agricole la Groupama, nu știu dacă s-a dat drumul la plată în vreun dosar de despăgubire. În cazul meu, valoarea stricăciunii se ridică undeva la circa 60.000 lei”, a precizat președintele Asociației Uniunea Producătorilor Agricoli Privați - Iași.

Cu toate că rapița i-a pricinuit multe ore de nesomn și neliniște sufletească, timp și bani pierduți, fermierul nu va renunța la ea. „Intenționez să măresc suprafața cu încă 40 ha, să ajung undeva la 150 ha, și să cultiv hibrizii Dekalb de la Monsanto - DK Exception și DK Exstorm - de ultimă generație, cu performanțe de producție de excepție. M-a atras și politica pe care o practică Monsanto: dacă nu răsare cultura, nu trebuie să plătesc sămânța primită! Cred că am ales varianta pe care am considerat-o a fi cea mai convenabilă pentru mine ca fermier”, a considerat medicul veterinar Topală. 

În zona în care lucrează terenurile a plouat cam 15 l/mp, Puțin, dar meteorologii au prognozat la jumătatea lunii august instalarea unui front de ploi cu un aport de peste 30 litri/mp. Atunci în ferma lui Topală va începe însămânțarea rapiței. Mecanizatorii - angajați ai firmei lui - Mihai Bulbuc, Costel Bulbuc, Matei Florea, Cătălin Chelaru, coordonați de agronomul Ion Turiceanu, sunt pregătiți să intre în brază. 

 

Am „obosit” de atâtea riscuri asumate și... asomate! 

Theodor Marian Topală este de părere că în zona în care își desfășoară activitatea, undeva spre Târgu Frumos, condițiile climatice se modifică de an la an și nu mai are siguranța unei producții medii pe care ar trebui s-o obțină. L-am întrebat pe fermier până unde are de gând să-și mai asume riscuri, în privința încheierii unor precontracte privind vânzarea producției agricole. Mi-a oferit următorul răspuns: „Ca fermier, am riscat destul, dar am obosit de atâtea asumări și... asomări agricole! Ca în fiecare an, toate prețurile sunt în scădere, nu știi ce să faci, dacă să semnezi un precontract sau nu. }i-e frică în primul rând de condițiile meteo, nu vei ști dacă plouă sau nu, dacă îți vine o furtună sau vreo grindină și eu sunt omul care nu mai vrea să mai riște pe banii lui!” 

 

„Cu multinaționalele nu suntem pe picior de egalitate!”

Iar față de activitatea comercială precontractuală are unele... suspiciuni rezonabile. „Să admitem că aș semna un precontract pe 2 tone de porumb la o suprafață de 150 ha. Deja mă fac dator că ar trebui să vând 300 tone de porumb, pentru că cei la care voi vinde îmi cer și instrumente de garanții că dau marfa, vor bilete la ordin sau cec. În schimb, eu când le cer același lucru - bilet la ordin - că voi primi banii la data convenită, refuză pe motivul că noi suntem multinațională și nu putem face așa ceva! Mi se pare o înjosire a fermierului român, o practică nesănătoasă și dezarticulată; din start nu plecăm într-o afacere pe picior de egalitate. Deci, nu mai este afacere. Așa că am preferat să procedez astfel: producția pe care o voi obține o voi vinde la prețul care va fi la momentul respectiv”. 

 

Producția agricolă vândută în secunda doi! 

„Noi am încheiat bine acest sezon de producție agricolă. Am avut 175 ha de grâu și ne-am închis pe 5.500 kg la hectar. Ceva mai puțin decât anul trecut. Producția am vândut-o toată, în secunda doi! Am prins un contract la limită, din zbor, la un preț mult mai bun decât ofereau alții”, ne-a declarat inginerul botoșănean Doru Andrici. 

Fermierul nu și-a ascuns bucuria atunci când a adus în discuție faptul că a dat cu 58 de bani kilogramul luat din curte! La fizic, fără analize. „Oricum, grâul a fost extraordinar, avea indici de calitate superiori, numai bun de panificație. Numai cei care au venit și l-au văzut spuneau că-i mai trebuie ceva, dar nu știau ce; numai ca să caute să dea prețul în jos! Așa că l-am vândut la 58 de bani/kg unei unități de creștere a suinelor din Roman. Deci, luat din curte, nu m-a costat transportul, nu m-a costat nimic! A fost o afacere bună, zi eu, față de ce este pe piață!”, a apreciat Doru Andrici. Fermierul a avut și 120 ha de rapiță, obținând la recoltare în medie 3,8 tone/ha. Producția a valorificat-o, după cum ne spune, „tot așa de bine la un partener de afacere cu 1,45 lei pe kg, luată din curte”.

Și continuă, susținând că „la noi problema mare este transportul. Suntem la capătul ăsta de țară și toată lumea din regiune vinde la un preț mai jos, că-i departe... portul Constanța! De parcă am vrut noi să fim aicea sau să fie portul mai departe! Da’ toți traderii de cereale iau de bază portul Constanța! Așa că, noi, fermierii din nordul Moldovei, suntem condamnați la decapitalizare!”

 

Un an agricol dezastruos pentru agricultură și pentru micii fermieri

La celălalt capăt al țării, în județul Timiș, la începutul lunii august, recoltarea grâului se desfășura pe ultimele suprafețe. „Suntem la sfârșitul campaniei la grâu, mai avem de adunat recolta de pe circa 20 de hectare. Băltirile ne-au întâziat destul de mult și ne-au adus numai necazuri”, ne-a declarat inginerul Ovidiu Ogîrtin, care se găsea în câmp la o oră târzie de seară. Fermierul lucrează o suprafață totală de 200 de hectare în următoarea structură de producție: grâu 140 de hectare, floarea-soarelui pe 50 ha și porumb pe 10 hectare.

„Grâul l-am comercializat cu 47 și 48 de bani kilogramul la un achizitor din comuna Pădureni. Am obținut în jur de 6 tone la hectar, o medie puțin mai mare decât cea de anul trecut. Explicația e simplă: am făcut o tehnologie ca la carte! Necazul este că avem parcele pe care nu le putem recolta din cauza inundațiilor. Circa 10 la sută din suprafață a fost afectată de surplusul de apă. Zilele trecute, am depus la primărie documentele de calamitate pentru 100 tone de grâu”, ne-a mărturisit fermierul timișean.

 

Cu jugul ratelor de gât

În fermă, floarea-soarelui se prezintă destul de bine, mai puțin parcelele afectate de băltirile de apă. „Am drenat cât de cât canalele, am făcut rigole de scurgere a surplusului de apă cum am putut face la sărăcia fermierului român din ziua de astăzi. Sperăm să obținem undeva la 3 tone la hectar. Trebuie să vindem că avem de plătit rate la utilaje, leasinguri, inputuri. Însumate, toate acestea depășesc 30 mii euro anual. Suntem cu jugul de gât”, a susținut inginerul Ovidiu Ogîrtin.

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.14(175) 15 - 31 august 2016

Vizualizat: 440 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?