Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Strategia GAL 2014-2020

Publicat: 05 aprilie 2016 - 12:30
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

• programe inovative, adaptate specificului local

Click pe poza pentru galerie!

Alexandru Potor, președintele Federației Naționale a GAL-urilor (FNGAL), a fost atras de Grupurile de Acțiune Locală încă din faza lor incipientă și s-a ambiționat să le transforme într-o entitate funcțională.

Ferma: Cum a fost perioada 2007-2013 pentru GAL-uri?
Alexandru Potor: Din cele 163 de GAL-urile înființate, toate sunt funcționale, cu o singură excepție. Din cele 346 de milioane de euro disponibili în total anvelopă financiară au fost absorbiți 318 milioane de euro. Și la aceștia se mai adaugă câțiva zeci de milioane de euro, pentru că o parte dintre proiecte au intrat pe regulemente de tranziție.
Sunt economii făcute la nivelul contractelor de funcționare. GAL-urile nu au cheltuit în totalitate sumele disponibile pentru funcționare. Banii erau prevăzuți pentru o funcționare de 5-6 ani, iar noi am funcționat timp de 3-4 ani. Am cheltuit doar 75% din suma disponibilă. Economia ar fi de 15 milioane de euro. Din punctul meu de vedere, rata de absorbție reală pe programul LEADER va fi undeva pe 90%.

Ferma: Ce lecții ar putea fi învățate de aici?
Alexandru Potor: Cred că o concentrare a competențelor pe program ar fi benefică. În momentul de față toți experții sunt implicați în implementarea LEADER, ceea ce este o încărcătură foarte mare pe fiecare dintre aceștia. Fiecare este chemat să rezolve și probleme de infrastructură, și probleme non-agricole și LEADER. Cred că dacă ar fi o specializare mai mare (nu știu sub ce formă) a experților și o concentrare a lor pe problematica respectivă, s-ar obține soluții mai bune. Am văzut că în trecut a fost evitată partea de inovație și de măsuri atipice. Acum ea este chiar o cerință expresă în cadrul programului, proiectele trebuie să aibă în principal un caracter atipic. Simpla copiere a unei măsuri din PNDR nu este recomandată pentru GAL-uri, pentru că acea măsură are la bază o analiză națională. Ar trebui prin echivalență depus un proiect împreună cu analiza propriului teritoriu. Practic, un fermier ar trebui să modifice măsura pe care o vede în PNDR și să o adapteze nevoilor locale.

Ferma: Care este procentul de acoperire a teritoriului național cu GAL-uri?
Alexandru Potor: În perioada 2007-2013 aproximativ 67% din teritoriul total eligibil era acoperit de 163 de GAL-uri. Estimarea noastră este că vor fi mai mult de 210 strategii făcute de GAL-uri vechi, GAL-uri extinse, GAL-uri fuzionate și GAL-uri complet noi. FNGAL inițiază un chestionar destul de complex prin care încercăm să vedem ce înseamnă LEADER în perioada 2014-2020. Vom încerca să atingem toate teritoriile, chiar și acolo unde nu sunt încă formate GAL-uri. Noi spunem că va fi peste 90% în perioada imediat următoare. Acum suntem aproape de 70%. Există noi GAL-uri create. Acordul de parteneriat impune ca până pe 6 august 2016 să se finalizeze selecția strategiilor de dezvoltare locală. Sper să ne încadrăm în acest timp. După ce se selectează strategiile, se încheie contractele de funcționare. Apoi GAL-urile pot deschide sesiune de depunere de proiecte.

Ferma: Există riscul de a nu fi aprobate anumite strategii?
Alexandru Potor: Cred că MADR are această capacitate. Riscul subzistă pentru că vorbim de peste 200 de GAL-uri și fiecare GAL are 5-6 măsuri proprii, atipice, inovative. Sunt mai mult de o mie de măsuri la nivel național care vor prezenta fiecare în parte o specificitate a teritoriului, vor presupune o analiză foarte atentă și responsabilă a încadrării în regulamentul european, pentru că vor trebui finanțate dacă sunt considerate acceptabile. Există capacitate, dar trebuie o bună organizare.

Ferma: Care ar fi principalele direcții de dezvoltare în teritoriu?
Alexandru Potor: Se mențin aceleași nevoi legate de dezvoltarea agriculturii și a întreprinderilor non-agricole, practic micile inițiative. Publicul nostru țintă este format din micii fermieri, tinerii fermieri, activitățile nedezvoltate în mediul rural și nevoile de infrastructură. Spre deosebire de programarea trecută ne-am propus completarea cu unele măsuri care au lipsit. Aici ar fi nevoie de a face servicii sociale în mediul rural, pentru că aduc calitate vieții, de măsuri care să sprijine integrarea comunităților marginalizate, în special rromi, de măsuri pentru sprijinul formelor asociative, de măsuri care să contribuie la implementarea internetului în bandă largă la nivel local și utilizarea efectivă a internetului în mediul rural. Ca măsuri transversale, este protecția mediului. Cam asta este viziunea de moment.
Pe principiul incubatoarelor de afaceri, în care într-o locație sunt concentrați mai mulți furnizori de servicii pentru populația dintr-o zonă, vrem să creăm o infrastructură în care să putem concentra servicii de cadastru, de consultanță, de sprijin juridic pentru multiplicare. Aici vrem să aducem și organizațiile asociative, non-guvernamentale. Una din problemele din faza de inițiere a unei cooperative este lipsa sediului. Faptul că încercăm să creăm aceste incubatoare și furnizori de servicii într-un fel sprijină ideea de soluționare a problemei de încredere. Pentru sprijinirea asocierii ne gândim să dăm sume pentru sprijinirea și finanțarea acestora în primele stadii de dezvoltare. Există cooperative care au demonstrat că printr-o animare coerentă pot ajunge pe piață. Dar au avut nevoie de niște surse financiare la faza de început. Asta este ceva pe care noi încercăm să-l propagăm la nivelul GAL-urilor. Ne gândim la o măsură care să dea în faza incipientă a cooperativelor finanțare pentru primii trei ani, după care să se autofinanțeze. Noi oferim un sediu prin incubator (pentru a rezolva problemele de încredere) și bani.

Ferma: Ce alte noutăți implică strategia GAL-urilor pentru perioada următoare?
Alexandru Potor: Vrem măsuri inovative (la nivel de proces) și atipice (care nu se regăsesc în PNDR). Ne propunem o responsabilitate socială prin realizarea unei infrastructuri de servicii sociale. Pentru prima dată la nivel central și est-european, România a apelat la strategii multi-fond, am apelat la două programe diferite pentru același scop. Este cazul acestor servicii sociale. Practic, GAL-ul construiește din surse FEADER clădirea și dotarea și ulterior se finanțează partea de funcționare din PO CU (Programul Operațional Capital Uman). Este o linie de finanțare dedicată GAL-urilor, aceasta este noutatea. Sunt 100 milioane de euro, care vor fi dedicați pentru îmbunătățirea infrastructurii locale.
Există o noutate prin alocarea financiară, care nu mai este egală de la un an la altul, indiferent de dimensiune, ci în funcție de mărimea teritoriului și de populație. Se primește și o bonusare pe calitatea strategiei, dacă ating acele elemente de responsabilitate socială, integrarea comunităților marginalizate, servicii sociale, cooperative, sisteme de calitate.
Ne dorim să susținem clusterele locale. Noi pregătim în cazul acesta o măsură foarte flexibilă. Mecanismul de implementare înseamnă identificarea nevoii, a parteneriatului, generarea unui răspuns și ulterior realizarea unei investiții. Noi doar arătăm pașii, nu impunem nevoile. Iar la momentul în care se deschid liniile de finanțare, cei care au nevoi la nivel local să vină cu propuneri.

Ferma: Puțină lume îl cunoaște pe omul Alexandru Potor...
Alexandru Potor: Sunt discret. Ceea ce fac, fac cu pasiune. Cred că un lucru care ar trebui să ne caracterizeze pe toți este stăruința și încăpățânarea. Atunci când există o perspectivă de dezvoltare, să ducem tot până la capăt. Cred că ar trebui să avem un fir roșu al tuturor activităților noastre pe termen lung. Coerență și raportare permanentă cu privire la ceea ce ne propunem să facem. Nu este o calitate foarte comodă, ce-i drept. Poate atrage mulți dușmani, dar și prieteni. Dacă am încerca să facem lucrurile de această manieră, cred că am progresa.
Pe de altă parte, consider că avem nevoie de ordine și de o raportare corectă la valoare. Mă refer la conștiința de a face lucrurile de o manieră corectă. Gândesc că pentru a atinge obiectivele este mai important decât a demonstra cine este de vină. Avantajul este că mergi până la capăt cu proiectul, dar consumi resurse de nervi, de disponibilitate, de familie. Lucruri care nu pot fi făcute la infinit. Dacă nu există o recompensă, putem descoperi că oamenii sunt din ce în ce mai dezamăgiți, că se blazează.

Ferma: Care au fost principalii pași în carieră?
Alexandru Potor: În 2005 exploram această parte a GAL-urilor. M-a preocupat subiectul GAL-urilor încă din momentul în care am finalizat studiile. Sunt absolvent de administrație publică și de studii juridice. Ideea aceasta de dezvoltare printr-un model nou a fost tentantă. Parcursul meu profesional se rezumă astăzi la ceea ce fac la nivelul GAL-urilor. Vreau să mă asigur că ele vor deveni cu adevărat entități respectabile. GAL-urile au o resursă mare pentru România. Dacă fiecare GAL va avea în medie 6-7 experți, sunt o mie de oameni care vor lucra pentru dezvoltarea României.

Ferma: Ce ar mai trebui schimbat?
Alexandru Potor: Cred că oricât am încerca, nu avem suficientă capacitate administrativă și instituțională. Aici ar merita investit în continuare. Dacă reușim să atingem suficientă capacitate instituțională, înseamnă că vom reuși să concentrăm cei mai buni oameni într-un scop comun. Asta îmi doresc, cât mai mulți oameni competenți care să fie sub steagul dezvoltării rurale, mic urbane.




Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 - 14 aprilie 2016

Vizualizat: 488 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?