Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Strategia formelor de sprijin... fără fonduri

Publicat: 01 iunie 2010 - 14:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Agricultura românească duduie de atâtea forme de sprijin „conforme cu regulamentele europene”, ca să-l cităm pe ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, şi de strategii ministeriale, dar de aici până la a da şi a lua banul, calea e lungă şi bătătorită.

Click pe poza pentru galerie!

În discursul său din cadrul ceremoniei de deschidere a Salonului Vinvest 2010, de la Timişoara, ministrul Agriculturii a făcut diferenţa între viticultură, unde există posibilităţi de finanţare pentru întreg lanţul de producţie, şi celelalte sectoare agricole, pentru care fondurile sunt insuficiente, precizând că viticultura

„este sectorul în care avem posibilitatea să sprijinim activitatea, din resurse financiare europene şi din resurse naţionale, de la producerea de material de plantat şi până la promovarea vinului. Mi-aş dori să am această posibilitate în toate celelalte sectoare ale agriculturii româneşti”.

Apoi, ministrul agriculturii şi-a reluat discursul despre „săraca agricultură” la întâlnirea cu fermierii, printre altele făcând o trecere în revistă a priorităţilor MADR, dintre care amintim: absorbţia fondurilor comunitare, apoi echilibrarea celor două sectoare ale agriculturii - vegetal şi zootehnic, cu accent pe creşterea animalelor.

 

Zootehnia, „mireasa” agriculturii

Mihail Dumitru recunoaşte că cel mai afectat sector este cel de creştere a animalelor, pentru că acolo au dispărut foarte multe subvenţii naţionale şi acesta trebuie susţinut, întrucât aici se poate valorifica producţia vegetală de pe cele aproape 10 milioane hectare de teren agricol care se pot cultiva în România.

“Obiectivul principal este să creştem şi să dezvoltăm producţia zootehnică, astfel încât să nu mai importăm atât de multe produse, în primul rând carne de porc şi de pasăre. Există şi alte sectoare în care avem un deficit al balanţei comerciale, în care importăm mult mai mult decât producem în ţară... este vorba de sectorul fructe şi legume. De aceea, aceste patru sectoare (porci, păsări, legume, fructe, n.r.) sunt prioritare în acest mandat”, a mai spus Mihail Dumitru.

Că o fi, că n-o fi prioritară zootehnia, un lucru este clar: subvenţiile pentru suprafeţele de păşune se pierd cu voia Ministerului Agriculturii, în condiţiile în care pajiştea comunală asigură baza furajeră pentru ovine/caprine, sectorul care, pe lângă faptul că de 15 ani încoace asigură în totalitate necesarul intern de carne, brânzeturi, lână şi piei, ocupă şi primul loc la export, dintre toate sectoarele agriculturii.

 

Lista-i lungă, banii-s puţini

Ministrul agriculturii s-a prezentat în faţa fermierilor cu o listă lungă de forme de sprijin: reducerea accizei la motorină, aprobată recent de Guvern, dar care n-a fost încă aprobată oficial de CE, apoi cele două scheme de sprijin pentru bunăstare la porcine şi la păsări şi alte două ajutoare pentru Controlul Oficial al Producţiei şi Conducerea Registrelor Genealogice, pentru care se caută soluţii de finanţare.

La legume-fructe deja s-a lansat programul "Fructe în şcoli", dar condiţiile impuse sunt greu de îndeplinit de către producătorii români. Prin urmare, ne aşteptăm ca importul de fructe să crească, aşa cum s-a întâmplat şi cu laptele pentru programul "Laptele şi Cornul".

Mai menţionăm şi sprijinul pentru producătorii de lapte din zonele defavorizate, precum şi pentru cei afectaţi de criză sau ajutorul pentru producătorii de tomate, şi ne oprim aici, de teamă că veţi fi tentaţi să daţi fuga la agenţiile de plată să cereţi banii.

Dar, în cazul multor scheme de plăţi pe care ministrul le trâmbiţează, agenţiile de plăţi sau direcţiile agricole n-au nici o metodologie de preluare a cererilor sau de acordare a banilor, aşa că vă invită să aşteptaţi noi “ordonanţe”.

Apoi, degeaba sunt forme de sprijin, dacă fondurile sunt insuficiente. „Aş fi nesincer cu dvs. dacă v-aş spune că avem bani pentru toate aceste forme pe care le sprijinim prin buget. Nu avem aceşti bani în buget, ci doar o parte”, s-a făcut înţeles ministrul.

Iar acolo unde legislaţia a fost elaborată, lipsa banilor exonerează atât Ministerul Finanţelor, cât şi pe cel al Agriculturii, de efectuarea plăţilor stabilite prin lege.


Ajutoare de stat pentru PFA

În ceea ce priveşte asigurarea fondurilor, parţial s-a găsit o soluţie. De anul acesta, multe dintre schemele de sprijin de la stat se acordă PFA-urilor, adică celor care contribuie la bugetul statului. “Să ştiţi că este un efort pe care-l face statul român ca să plătească acest sprijin financiar (de la bugetul de stat, n.r.). Nici Ministerul Agriculturii, nici cel al Finanţelor, nu face bani, ci colectează fonduri pe care noi doar le alocăm, mai bine sau mai rău.

Dar dacă banii nu vin de la dvs. la bugetul statului, noi nu avem ce aloca. Sectorul agricol este cel mai puţin fiscalizat şi tot aici ne confruntăm cu o foarte mare evaziune fiscală. Dacă adunăm bani mai mulţi la buget, putem să distribuim mai mulţi”, a explicat Mihail Dumitru.

 

 „CIREAŞA DE PE TORT” A MADR

Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii: „Nu sunt de acord cu nimeni care spune că nu se mai dau subvenţii în România. Forma principală de subvenţionare a agriculturii într-un stat membru al Uniunii Europene este subvenţia europeană. Ceea ce cadrul european ne mai permite pentru situaţii excepţionale, se dă sub forma ajutorului de stat, în funcţie de câţi bani are statul respectiv şi dacă UE este de acord cu ceea ce am propus noi ca ajutor de stat.

Dar, în momentul în care toţi primesc la fel, ceea ce dăm în plus prin ajutor de stat este aşa, dacă vreţi, cireaşa de pe tort. Aceste forme le negociem cu UE, şi Comisia Europeană spune, de regulă, DA dacă a mai dat cuiva aşa ceva. Dacă s-a mai dat unui stat, i se dă şi altuia, dacă nu s-a dat, nu se dă”.

 

Austria şi Bulgaria acordă ajutoare de stat în 2010

Comisia Europeană a fost de acord ca Bulgaria şi Austria să acorde ajutoare de stat limitate fermierilor afectaţi de criza economică, sub forma unor subvenţii directe.

Prin urmare, Bulgaria va putea acorda circa 10,26 milioane euro fermelor afectate de criza economică actuală, pentru producţia primară, comercializarea şi procesarea produselor agricole. Sprijinul se acordă până la 31 decembrie 2010 şi nu poate depăşi 15 mii euro pentru fiecare întreprindere.

În cazul Austriei, Comisia a autorizat ajutoare în valoare de 1,2 milioane euro pentru a-i susţine pe fermierii aflaţi în dificultate.

Vizualizat: 500 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?