Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

“Stâlpăritul” ca bir fiscal la vremuri speciale, impozit pe construcții speciale

Publicat: 27 mai 2014 - 17:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

După scumpirea accizei la carburanți, iată că o nouă taxă trebuie plătită de fermieri. Ordonanța de Urgență nr. 102/2013 privind impozitul pe construcții speciale, dezmierdată de presă drept „taxa pe stâlp” sau „stâlpăritul”, nu face altceva decât să arunce semințele îngrijorării în rândul producătorilor agricoli. Și ca orice taxă impusă, aceasta va conduce nemijlocit la creșterea costurilor de producție, atrăgând după sine venituri mai mici și, în final, un profit mai mic

Click pe poza pentru galerie!

Potrivit acestui act normativ, noul bir se calculează prin aplicarea unui cote de 1,5% la valoarea construcțiilor existente în patrimoniul persoanelor juridice la 31 decembrie a anului anterior și va trebui plătit în două rate egale: până la 25 mai și, respectiv, 25 septembrie.

Construcțiile agricole vizate sunt: clădiri agrozootehnice; construcții agricole ușoare; depozite de îngrășăminte minerale sau naturale; silozuri pentru furaje; silozuri pentru depozitarea și conservarea cerealelor; pătule pentru depozitarea porumbului; construcții pentru creșterea animalelor și păsărilor, padocuri; heleștee, iazuri, bazine; ecluze și ascensoare; baraje; jgheaburi etc. pentru piscicultură; terase pe arabil, plantații pomicole și viticole; sere, solarii, răsadnițe și ciupercării; dar și alte construcții agricole neregăsite printre cele menționate anterior.

Vocile avizate ale fermierilor susțin că “stâlpăritul” va descuraja investițiile și va gripa “cel mai important motor de creștere în zilele noastre și în perspectivă” - agricultura, așa cum metaforizează ministrul Daniel Constantin.

Măsura fiscală discriminatorie și păgubitoare nu a rămas fără ecou, nemulțumirea fermierilor crește gradual, legumicultorii au declarat că sunt pregătiți să iasă în stradă, iar lideri ai unor structuri asociative și-au exprimat public revolta.

Normele pentru aplicarea “taxei pe stâlp” au întârziat să apară. Un proiect de modificare a OUG 102/2013 se află în Parlament, la comisia de buget-finanțe a Camerei Deputaților pentru a fi dezbătut.
Până atunci, să vedem ce spun fermierii:

 

Impozit pe investiții

Nicoleta Iancu, fermieră din Brăila, susține că această taxă va crește costurile de producție cu mai bine de 10%. „În exploatația mea din Ianca am un sector animalier dotat cu grajduri, padocuri, piste betonate, hale și magazii de depozitare a cerealelor, cântar-basculă..., toate aceste construcții fiind supuse impozitării. După atâtea dări pe care trebuie să le plătim și care pun presiune asupra noastră, a producătorilor agricoli, această măsură fiscală ne zădărnicește viitoarele investiții în infrastructura agricolă. Practic, impozitul pe construcții speciale este un impozit pe investiții”, ne-a declarat Nicoleta Iancu.

 

„Este exact taxa care ne mai lipsea!”

„De când cu impozitul pe construcții speciale, cel puțin noi, cei care am construit depozite, am ajuns aproape în pragul colapsului. De ce? Spre exemplu, la noi, la depozitul de legume-fructe, avem aproape 5.000 de mp de pistă betonată. După cum am calculat noi, taxa pe care o percepe statul se ridică la aproape 20.000 de lei. Vă dați seama ce înseamnă un nou bir pentru un grup de producători nou înființat, care se luptă să supraviețuiască, era exact ce ne mai lipsea: taxa pe construcții speciale!”, ne-a declarat profund nemulțumit Costel Hâncu, administrator al grupului de producători Muncostmar din Tudor Vladimirescu, județul Galați.

 

Taxa pe valoare la post de transformare

Economist de profesie, Hâncu a contabilizat mai multe construcții menționate în Grupa 1 a Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, pentru care grupul va plăti impozit. „Noi am realizat și un post de transformare pentru alimentarea cu energie electrică a depozitului, construcție care ne-a costat aproape 500.000 de lei. Va trebui să plătim și pentru aceasta 1,5% din valoarea fiscală netă”, a susținut administratorul Muncostmar.

 

Birul la cântar

Costel Hâncu ne spune că grupul de producători va trebui să plătească birul și pentru cântarul - basculă care a costat peste 1 miliard de lei vechi, pentru că acesta este inclus în categoria „alte construcții agricole neregăsite printre cele menționate în listă”. „Iar acuma ce se întâmplă? Se pare că aleșii locali ai primăriei Liești au aprobat o hotărâre de consiliu prin care o să revizuiască un pic aceste taxe și impozite și s-ar putea să ne mai ajute. Dar în orice caz nu putem fi scutiți, e o sursă de venit și pentru bugetul de stat”, a precizat Hâncu.

 

Impozit de 80.000 lei

„Nici o taxă nu este binevenită. Până a apărea această ordonanță de urgență erau exceptate de la impozitare garduri, erau exceptate solarii, erau exceptate silozuri, magazii de cereale, acuma intră toate. În ceea ce privește exploatația mea, cu totul, voi plăti anual cu vreo 80 de mii lei mai mult”, ne-a declarat Nicolae Sitaru, fermier din Bărăganul ialomițean și președintele Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița. Numai pentru împrejmuirea sediului administrativ al fermei sale din comuna Ciochina, ce însumează 3,5 hectare, va trebui să plătească la stat un impozit calculat la vreo 3.000 de lei.

Nicolale Sitaru lucrează peste 2.500 de hectare de teren în localitățile Ciochina și Orezu și are o baterie de opt silozuri, investiție de aproximativ 500.000 de euro.


Un impozit suficient de mare

„Cu siguranță că e deranjant impozitul ăsta pe care ni-l bagă pe gât ordonanța de urgență și ne ridică costurile. Încă nu mi-am făcut un calcul pe chestia asta, dar birul va fi suficient de mare, pentru că am două investiții de aproape 3 milioane de euro”, ne-a declarat Florin Deznan, producător agricol din Arad.
Fermierul deține una dintre cele mai mari capacități de depozitare a produselor agricole din județele Arad și Timiș.

Silozul poate adăposti 10.000 tone de cereale și este dotat cu utilaje de uscare, buncăre de preluare, instalații de curățire, de cântărire, precum și benzi transportoare. “Până acum, silozul, a cărei valoare se ridică la circa 1,4 milioane de euro, nu era afectat de impozitul pe clădire, el va intra în categoria construcțiilor speciale și va fi taxat, ceea ce nu este în regulă”, a precizat Deznan. La un calcul sumar, ar veni un impozit de aproximativ 21.000 euro.

 

„Nu voi mai ridica vreo construcție”

Laurențiu Baciu are o exploatație agricolă în plină dezvoltare, în județul Bacău. Ca om de afaceri știe că orice taxă nouă înseamnă costuri mai mari, venituri mai mici și profit mai mic. „La mine, dacă ar lua să mă calculeze la tot ce am la fermă, cu impozitul anual de 1,5 la sută, cred că mă duc undeva la 200 de mii de lei, ceea ce înseamnă vreo 60 mii de euro. Vă dați seama că banii aceștia o să-mi salte simțitor cheltuielile și nici nu o să mă mai gândesc să mai ridic vreo construcție. Cu cât construiesc mai mult, cu atât voi plăti mai mult! Și asta se va întâmpla la toți fermierii!”, ne-a declarat președintele LAPAR.


“Un dezastru pentru toate fermele noi!”

Claudiu Frânc, președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine din România (FNCBR), consideră că Ordonanța 102/2013 este un “dezastru pentru toate fermele noi pentru care s-au făcut programe investiționale prin SAPARD sau prin PNDR”. Liderul FNCBR susține că, prin implementarea acestor programe, fermierii sunt obligați să îndeplinească condițiile de autorizare.

„Și atunci le-au trebuit garduri, le-au trebuit platforme betonate, lagune de dejecții, șoproane, baterii de siloz, construcțiile care sunt absolut necesare pentru procesul de producție. Și acuma dacă venim cu impozitarea pe construcțiile speciale, sigur că aceste investiții figurează cu valori foarte mari în contabilitate, pentru că sunt realizate la valorile reale de piață”, ne-a declarat Frânc.

 

Cu laptele de la 70 de vaci se plătesc dările

În continuare, Claudiu Frânc a dat exemplul unei ferme de vaci cu lapte de 400 de capete care va trebui să dea la stat un sfert din venituri. „Pentru a achita impozitele locale și impozitul pe norma de venit, crescătorul de animale trebuie să-și vândă laptele obținut într-un an de la cel puțin 60-70 de vaci. Deci aproape 25 la sută din venituri.

Un dezastru, nu altceva! Asta e la vacă, la porc și la pasăre este cam la fel”, a conchis fermierul. Claudiu Frânc a contabilizat în propria-i exploatație zootehnică impozitele. „Eu, pentru gardul ce împrejmuiește ferma de șase hectare, trebuie să plătesc 9.700 lei impozit. Dar am baterii de siloz, am atâtea alte construcții, trebuie să țin 55-57 de vaci, să vând laptele obținut de la ele timp de un an de zile și să plătesc impozitele. Noi sperăm că, până la urmă, politicienilor o să le vină mintea la cap și o să renunțe la această ordonanță împovărătoare. În momentul în care nu se va renunța la acest impozit în plus, avem două șanse: ori ne batem, ori renunțăm la activitate”, a precizat fermierul.

Frânc a găsit și soluția finală: “Mai bine facem naționalizarea vacilor cu lapte, le dăm la stat, iar statul să angajeze șef de fermă! Să refacem IAS-urile!”

 

„După ce gâfâim ca locomotiva la deal, mai plătim și alte impozite!?”

Costel Caraș, fermier din Brănești, județul Ilfov, nu se declară împotriva impozitelor, căci statul trebuie să aibă bani, dar nu așa! „Cum adică, vii și-mi numeri stâlpii din curte și îmi pui tu un impozit pe ei? Deci este - după părerea mea - o inepție, care va aduce în primul rând un prejudiciu imens de imagine Guvernului. Dar, foarte grav, aduce un enorm semn de întrebare în legătură cu viitorul nostru. Adică, dacă ai ajuns să-mi pui taxă pentru stâlpul din curte, înseamnă că urmează vremuri extraordinar de complicate! Eu sper că își vor da seama de prostie și vor renunța”, și-a exprimat opinia crescătorul de animale.

Caraș a continuat spunând că nu și-a făcut un calcul, dar recunoaște că în zootehnie sunt destule suprafețe betonate și construcții care se impozitează. „În situația în care noi și așa abia reușim să gâfâim ca locomotiva la deal, în loc să se gândim cum să facem să ne punem la adăpost că o să vină problema retragerii cotei de lapte, noi trebuie să mai plătim alte impozite?!”, se întreabă Costel Caraș.
Fermierul susține că este pe pierdere, dar trebuie să plătească la organele fiscale impozitul forfetar. „E mult prea mult, te apucă greața și-ți vine să dai animalele la abator, să termini cu totul și să te tooot duci!”, a răbufnit Caraș.

 

„O aberație, o dublă hoție!”

„În primul rând taxa pe stâlp este o aberație, pentru că 70 la sută din aceste terenuri pe care s-au plantat stâlpii sunt proprietate privată a acelora care dețin terenurile arabile și agricole, pajiștile și pășunile. De drept, ar fi ca această taxă să o încaseze proprietarul! De ce încasează statul taxa? Terenul respectiv nici nu este al lui și nu are dreptul să încasesze această taxă! Este o dublă hoție!”, consideră Viorel Matei, fermier din județul Timiș. Producătorul agricol ne spune că în 1990 a acceptat să fie primar în comună.

În acei ani negocia cu Electrica și, în funcție de suprafața ocupată de stâlpul de înaltă tensiune, se reducea corespunzător plata iluminatului public, astfel avea de câștigat comunitatea.
Viorel Matei nu este de acord cu sintagma „construcții speciale”, că doar nu sunt piste pentru aeronave! „Impozitul pe construcții a lovit foarte mult în sectoarele zootehnice care în majoritate sunt amplasate pe vechile zootehnii, ele beneficiază de platforme betonate, de anumite construcții.

Părerea mea e că ar mai trebui să pună taxa pe fum, taxa pe aer și taxa pe dreptul la viață! Oamenii sunt nebuni de le mai plătesc, ar trebui să fie o grevă fiscală. E cea mai mare porcărie”, a susținut Matei. Producătorul agricol nu este departe de adevăr. Ordonanța de Urgență 102/2013 redescoperă o dare din epoca feudală: fumăritul sau coșeritul, întrucât sunt impozitate atât coșurile de fum, cât și camerele de fum!

 

„Prin aceste taxe, încurajăm nemunca!”

Agricultorul se declară de acord că trebuie plătite dările către stat, însă acestea trebuie să se regăsească în crearea locurilor de muncă. Or, dimpotrivă, noul bir generalizat va conduce la încurajarea lenei. „Da, sunt de acord că de la vlădică și până la opincă trebuie să plătim taxe și impozite pentru o bună funcționare a statului. Dar aceste biruri nu trebuie să fie aberante, ci să încurajeze munca și să descurajeze lenea. Din contră, noi taxăm dublu sau triplu pe cei care muncesc și cel care nu are nimic și nu muncește nu plătește nimic, el trăiește bine-mersi la fel ca semenii. Noi, prin aceste taxe, încurajăm nemunca!”, a conchis fermierul.


ULTIMA ORĂ

Cu două săptămâni înainte de termenul de plată pentru prima rată a „taxei pe stâlp”, Ministerul Finanțelor Publice a făcut public proiectul de Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a impozitului pe construcții speciale, act normativ care va modifica Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.


PESTE 1500 DE SEMNĂTURI ÎMPOTRIVA TAXEI PE STÂLP

La sesizarea fermierilor, Fundația Revistei Ferma a inițiat o Scrisoare deschisă intitulată „Taxa pe stâlp, încă o lovitură pentru agricultori”, acțiune menită să aducă în atenția publică nemulțumirile producătorilor agricoli vizavi de măsurile de sporire a fiscalității instituite prin OUG 102/2013, în mod discriminator și păgubitor.

În timpul Târgului AGRARIA, desfășurat la Cluj-Napoca în perioada 24-27 aprilie a.c., voluntarii Fundației Revistei Ferma au declanșat o intensă campanie de strângere a semnăturilor pentru susținerea Scrisorii, demers ce a avut ca scop declararea categoriei construcțiilor cu destinație specială în domeniul agrar drept categorie exclusă de la plata impozitului, alături de alte categorii deja exceptate. Peste 1500 de fermieri dintre cei care au trecut pragul expoziției Agraria au semnat Scrisoarea inițiată de Fundația Revistei Ferma.

Campania de strângere de semnături pentru susținerea eliminării impozitului pe construcțiile speciale va continua la târgul AgriPlanta-RomAgroTec, ce se desfășoară la Fundulea între 5 și 8 iunie 2014.
Scrisoarea deschisă și listele cu semnături vor fi înaintate Camerei Deputaților, unde a început dezbaterea în comisiile de specialitate a acestui act normativ incriminat nu numai de agricultori, ci și de întreg mediul românesc de afaceri.


FERMIERII AR PUTEA FI SCUTIȚI DE TAXĂ

În Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților sunt dezbateri aprinse pe marginea modificării Ordonanței de Urgență 102/2013, în sensul de a fi exceptate de la plata impozitului construcțiile speciale agricole. De asemenea, Laurențiu Baciu ne-a declarat că Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România a depus la Ministerul de Finanțe o scrisoare în sprijinul eliminării de la impozitare a construcțiilor agricole.

Pentru a afla noi amănunte despre stadiul în care se află proiectul legislativ de modificare a Ordonanței de Urgență 102/2013, am luat legătura cu deputatul George Scarlat, membru în Comisia pentru Agricultură. „Cu siguranță că agricultorii vor fi scutiți de plata acestui impozit. Noi am dat aviz favorabil proiectului, acesta a fost trimis la comisia de buget-finanțe a Camerei Deputaților, for decizional, pe fond. Deci, am avizat ca toate construcțiile zootehnice - și aici intră fundații de silozuri, piste betonate, stâlpi, în special construcțiile anexe - să fie excluse de la impozitul de 1,5 la sută”, ne-a declarat George Scarlat.

Așadar, până la definirea construcțiior speciale care vor fi taxate sau exceptate de la impozitare, va mai trece ceva timp. Parlamentarii au în agendă alte priorități, cum ar fi campania electorală. Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de Urgență 102/2013 încă nu sunt aprobate.
Cert este că, potrivit acestui act normativ, fermierii trebuie să depună declarațiile privind impozitul pe construcțiile speciale și să plătească prima rată a „taxei pe stâlp” până la 25 mai a.c.

Vizualizat: 886 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?