Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Soluții pentru Agricultură

Publicat: 19 februarie 2016 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La începutul lunii, ministrul Achim Irimescu s-a consultat cu membrii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților în rezolvarea unor probleme stringente din sector: reorganizarea direcțiilor agricole, funcționarea camerelor agricole, cercetarea și fondul mutual. 

Click pe poza pentru galerie!

Deputații au adus în discuție și irigațiile, sectorul de creștere a porcilor, plățile directe, agricultura ecologică și au propus soluții de protecție a producătorilor români.

 

Finanțare de stat pentru Camerele Agricole 

După o discuție de aproape trei ore, deputații împreună cu ministrul Agriculturii au decis să înființeze grupe de lucru pentru fiecare domeniu în parte. „Aici (n.r în Comisie) sunt specialiști care pot furniza informații utile pentru a nu mai face greșeli”, a explicat Nini Săpunaru, președintele Comisiei. 

Prioritară pentru deputați pare a fi funcționarea camerelor agricole, care ar sta la baza piramidei de reformare a agriculturii. „Centrați toată politica agricolă în teritoriu pe camerele agricole, pe cele reale. Și apoi, da-ți-le autonomie. Dacă reușim să facem camerele agricole, restul merge de la sine. Faceți baza, după care începeți să construiți”, a explicat Tinel Gheorghe ordinea priorităților.

Achim Irimescu îmbrățișează propunerea premierului Dacian Cioloș, „inspirată de modelul franțuzesc, în care toată consultanța, implicit Camerele Agricole, să fie în sectorul privat, de utilitate publică, finanțate de MADR timp de patru ani și ulterior să se autofinanțeze din contribuțiile fermierilor. Noi ne adresăm cu camerele agricole fermierilor mici și mijlocii. Am dubii că ei vor reuși să finanțeze aceste camere agricole”, a precizat Irimescu. S-au exprimat opinii în favoarea scoaterii consultanței din sarcina consiliului județean și trecerea ei în privat prin Camerele Agricole, fie să o aducă în cadrul direcțiilor agricole județene. 

 

DAJ-urile sunt departe de a fi eficiente

Prima temă a discuției a vizat situația direcțiilor agricole județene, care nu mai sunt nici pe departe ceea ce ar trebui să fie. „Personalul este redus la 7-8 oameni pe fiecare direcție agricolă județeană. Propun să le consolidăm și să le facem funcționale. Asta nu înseamnă să mai angajăm personal, ci prin realocare. Inspecțiile rămân în sarcina direcțiilor agricole”, a propus Achim Irimescu.

Deputații au replicat că în unele județe personalul este mai numeros decât înainte de 1989 și au căutat soluții pentru a le identifica și eficientiza activitatea. „Eu aș vedea ca direcția agricolă să aibă un rol de inspecție. Dacă facem o cameră agricolă funcțională, cu toate competențele și diligențele, avem structuri care se ocupă de subvenții și atunci direcția agricolă să se ocupe de control”, a propus deputatul Tinel Gheorghe.

„Cred că direcțiile agricole au nevoie de mai mult de 6-7 oameni plăți prost și fără motivație. Poate este nevoie de a le regândi, nu a le consolida. Trebuie să ne propunem ca direcțiile agricole în acest an să redevină o entitate a statului”, a opinat Valeriu Steriu.

 

Fond mutual unic, înscriere obligatorie

Ministrul Irimescu crede benefică existența unui singur fond mutual, pentru a avea forță financiară. „Nu-i ușor ca legislativ să găsim varianta să avem un singur fond mutual. Dacă se fac mai multe fonduri, se risipește forța financiară a fondului. 

Mai este un semn de întrebare privind obligativitatea cotizației. Discutasem cu LAPAR să facem obligativitatea aderării la un fond mutual a celor care au peste zece hectare. Un cultivator de tomate cu opt hectare poate decide dacă aderă sau nu la fond. Sunt convins că fără o cotizație obligatorie nu va funcționa nici un fond mutual în România. Se poate gândi un sistem în care cotizația să fie în funcție de contribuție și de sector. Eu îmi doresc ca în acest an să reușim să-l punem la punct”, a explicat Achim Irimescu.

O altă variantă pe care MADR o ia în calcul este constituirea unui fond de compensare în locul celui mutual. În cadrul acestui fond, MADR ar trebui să aibă puține acțiuni de implicare; după constituire ar trebui stabilită modalitatea de contribuție financiară. „Aici avem probleme privind legislația europeană, pentru că în PNDR avem prevăzut un fond mutual. Varianta unui fond de compensare nu există în legislația europeană. Trebuie să convingem Comisia Europeană. Eu militez pentru fond mutual”, a fost decizia lui Irimescu. 

 

 

 

INSTITUT NAȚIONAL PENTRU MANAGEMENTUL CERCETĂRII

Necesitatea reorganizării cercetării vine din situația gravă în care se află aceasta: ASAS a mai rămas cu 30.000 din 70.000 ha de teren, cu 12 institute de ramură, 40 stațiuni de cercetare și o datorie de 140 de milioane de lei către stat. O soluție este ca MADR împreună cu Ministerul Educației și Cercetării să plătească un audit care să evidențieze situația la zi a cercerării și care să vină și cu recomandări de rezolvare a ei. „Ideea ar fi să creăm un institut național care să asigure managementul cercetării. Institutul ar trebui să aibă două consilii, unul de administrație în care MADR să primeze ca număr de membri, apoi Ministerul Educației și mai puțin ASAS. Al doilea să fie consiliul științific, care să revină ASAS. MADR și Ministerul Educației ar trebui să asigure finanțarea unor salarii decente pentru cercetători pentru a atrage tinerii în sistem”, a propus Achim Irimescu. În momentul de față sunt doar 400 de cercetători, majoritatea în vârstă, și 3.000 de șoferi și personal auxiliar. În plus, sunt încă stațiuni de cercetare care nu își mai justifică existența, pentru că activitatea respectivă nu mai există pe piață, precum cercetarea pe cultura de hamei sau pe creșterea viermilor de mătase. 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.3(164) 15-29 februarie 2016

Vizualizat: 566 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?