Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Și-am pornit la seceriș!

Publicat: 15 iulie 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Temperaturile ridicate din a doua jumătate a lunii iunie, precum și absența precipitațiilor de mai bine de o lună în multe zone ale țării au condus la coacerea timpurie, uneori forțată, a lanurilor de cereale păioase, îndeosebi a speciilor de toamnă, dar și a rapiței. În solele unde plantele de cultură au ajuns la maturitate, iar umiditatea de recoltare a atins un nivel optim, s-a dat startul la seceriș.

Click pe poza pentru galerie!

Iată care este pulsul lucrărilor în câmpul... tactic al campaniei de vară, în câteva ferme din țară.

 

CONSTANȚA

Și campionii plâng, nu-i așa?

Inginerul Gheorghe Șerban, administratorul fermei Serfordey din Mangalia, era în câmp la treier. „Astăzi, 18 iunie a.c., am început la orz; umiditatea boabelor de 14,7% ne-a dat semnalul campaniei de vară. Avem o suprafață de 600 ha, ieri am făcut probele. Avem un modul compact de opt combine performante - Case și Fendt - cu hedere de 7 m, care au intrat în lan încă de la ora zece. Nu știu când terminăm lucrarea, că se anunță ploaie pe Mangalia. Câmpurile sunt în apropierea mării, la 20 km de țărm, se simte briza, culturile mai împrumută din umiditate”, a explicat fermierul.  

Recolta de orz era estimată la peste 7 tone/hectar, dar fermierul spune că are și sole destul de proaste, care vor trage în jos producția. 

 

Șoareci și calamitate

Grâul înființat pe 1.600 ha promite cam 7-7,5 tone/ha, dar dacă nu plouă, e jale! „Am o suprafață destul de mare, am pus soiuri tardive și mi-e teamă; poate ne ajută Dumnezeu și vine o ploaie! Anul trecut am avut producții mai mari, dar am avut necaz mare, grindina și furtuna au calamitat peste 1.500 ha de grâu, orz, mazăre, rapiță”, susține Șerban. 

La rapiță fermierul se așteaptă să obțină 3-3,5 tone/ha. „E mâncată de rozătoarele de câmp care s-au înmulțit exponențial, am goluri multe de la șoareci, goluri pline cu buruiană. Degeaba am dat cu Redentin 75 RB (75 mg/kg clorofacinonă - n.r.), a fost prea târziu când UE ne-a aprobat să folosim produsul”, precizează cultivatorul dobrogean, care ne spune că până acum a fost campion pe zona Mangaliei la producții, dar anul acesta a dat-o-n bară! 

 

BANAT

Secetă cu... bănat!

Și în Banat, lanurile s-au copt, fapt ce a permis declanșarea campaniei de seceriș. În ferma lui Ianco Zifceak, administrator al societății Maxagro, din Gătaia, județul Timiș, la sfârșitul lunii iunie, recoltatul orzului, pe cele 200 de hectare din Jamu Mare, era spre finalizare. Fermierul valorifică experiența anilor din urmă, organizând activitatea din câmp în așa fel încât recoltarea, realizată cu cele șapte combine atent verificate și reglate corespunzător, mânuite de combainieri destoinici, să se producă fără pierderi. La cântar, au trecut spre silozurile încăpătoare, cu o capacitate de 40.000 tone, puțin peste 1.000 tone de orz; deci o medie de 5.000 kg/ha. Anul trecut, fusese ceva mai bine, peste 6,5 t/ha. 

În structura de producție a exploatației agricole intră 3.000 ha cu grâu, tot atâtea cu porumb, 1.000 ha de floarea- soarelui, 800 ha de rapiță, dispusă pe solele din Gătaia și Jamu Mare, și 500 ha de soia. „Clar, este un an agricol mai slab comparativ cu 2014. Terenurile nu sunt amenajate la irigat, iar seceta excesivă și-a spus din plin cuvântul, dijmuind serios din recoltă”, consideră fermierul. 

După evaluările făcute de acesta, grâul poate da în final undeva la 6 t/ha, în cultură având cinci soiuri străine și românești; și timpurii, și tardive, deci cu caracteristici distincte. Nici rapița nu se prezintă foarte bine, e mai slabă decât anul trecut, când a fost realizată o medie de peste 4.000 kg/ha. Acum, evaluările se opresc la 3,5 t/ha.

Pe fermier îl mai încearcă emoțiile până când își vede recolta pusă la adăpost. La grâu și la rapiță ar putea să bată piatra, așa cum s-a întâmplat anul trecut, și să se ducă pe „Apa sâmbetei” toată strădania de peste an. 

 

Imediat după recoltare, pregătirea terenului

„Noi aplicăm tehnologii intensive, cheltuielile noastre sunt undeva la 3.500 lei pe hectar în medie pe cultură. Producția o recoltăm, o depozităm, după care căutăm clienți; nu avem contracte făcute, nu am vrut să facem, pentru că mi s-au părut prețurile mici; cred că vor mai crește. Acum, la orzoaică, este 700 lei tona, iar la orz, sub acest nivel”, susține bănățeanul. 

În paralel cu secerișul, Ianco Zifceak a organizat fluxul de pregătire a viitoarei recolte. „Pe solele eliberate, dezmiriștim cu un utilaj special, după care venim cu scarificatul la adâncimea de 40 - 45 cm, efectuăm o pregătire superficială a solului cu discuri mai ușoare, dotate cu tăvălugi în spate, care sparg bolovanii și lasă terenul mărunțit, omogen; dacă vor veni călduri mari, să nu se evapore apa din sol”, precizează agricultorul. 

 

BUZĂU

Polul secetei atmosferice și pedologice 

În județul Buzău, inginerul Gheorghe Tuzu a dat undă verde la secerișul orzului, cultivat pe 250 ha dispunse pe raza mai multor comune, între care: Ziduri, Poșta Câlnău, Rușețu și Racovițeni. În a doua  decadă a lunii trecute, se lucra cu o formație de șapte combine bine reglate. Fermierul buzoian nu era mulțumit de evoluția culturii. „Speram la o producție de orz de 5,5 tone la ha, dar va fi undeva la 3,5-4 t/ha. Cauza - lipsa apei. De la verde, în două săptămâni cultura s-a uscat; și de jos în sus, și de sus în jos, s-a instalat atât seceta atmosferică, cât și cea pedologică. Deficitul de apă în sol este fantastic, la vremea asta, 18 iunie, pe zona noastră, după calculul meu, ar fi de circa 250 de litri/mp”, ne-a declarat producătorul agricol. 

Gheorghe Tuzu are în cultură soiul românesc Cardinal, dar și genetică străină. Fermierul și-a procurat sămânță din categoria bază și a multiplicat-o în propria exploatație pentru a-și asigura materialul semincer. 

La începutul lunii iulie, combinele au intrat la recoltatul rapiței pentru ulei, înființată pe 940 ha. Cu o săptămână înainte, pe toate solele cultivate a fost aplicat un desicant. Lucru știut de fermier, coacerea se produce eșalonat și semințele se scutură foarte ușor, silicvele sunt dehiscente și se pot înregistra serioase pierderi. „Față de anul trecut, recolta este mai slabă; ne așteptăm să fie, probabil, la jumătate. În 2014 am obținut între 2,8 și 3 t/ha. În toamnă, la înființarea culturii, s-a lucrat în condiții vitrige generate de lipsa umidității în sol, ceea ce a determinat creșterea întârziată și neuniformă a plantelor”, a susținut Gheorghe Tuzu.

 

Contracte futures cu... Dumnezeu!

„Am făcut două contracte pe orz și pe rapiță cu un mare trader. Rămâne să vedem în continuare și pe celelalte culturi. La orz, prețul negociat este de 145 euro/tonă la mine în siloz; ar veni cam 0,64 lei/kg. Am stabilit în lei, de teama fluctuațiilor valutare. Rapița o vând cu 1,62 lei/kg, tot pe contract”, a susținut cultivatorul. Acesta a continuat spunând că va depozita cea mai mare parte din recolta agricolă în speranța obținerii unui preț bun. „În această perioadă este o mare presiune financiară, avem mare nevoie de bani, trebuie să plătim furnizorii de inputuri. Anul acesta va fi foarte greu, mulți fermieri vor rămâne cu datorii. Am sperat că, din punct de vedere al precipitațiilor, va fi un an mai bun decât normal și am avut cheltuieli mai mult decât trebuia să facem. Am sperat, dar niciodată nu se potrivește, Dumnezeu îți dă atât cât vrea El!”, afirmă cu regret producătorul agricol, care crede că, dintre ultimii cinci ani, 2015 este anul agricol cel mai dificil. „Avem costuri mari pe hectar, am investit în inputuri, în special în îngrășăminte. În toamnă, am dat 250 kg de complex NPK 18:46:0 la fiecare hectar de orz. La rapiță am venit cu Sulfammo - 200 kg/ha, care înseamnă 5,20 lei/kg, am venit în primăvară cu azotat de amoniu - 200 kg/ha, iarăși 1,7 lei pe kg și tot așa; sunt niște costuri care ne lovesc acum, la recoltare. De asemenea, sunt cheltuieli ce nu suferă amânare, sunt și leasing-uri de plătit, din urmă vin creditele la bănci, avem proiecte pe fonduri europene pe care trebuie să le finalizăm; drepturile de arendă pentru oameni trebuie să le dăm”, a precizat Tuzu, fermier care administrează o suprafață totală de peste 4.000 de hectare.

 

BRĂILA

În IMB, experiența face diferența!

În Insula Mare a Brăilei, în cele 29 de ferme ale Agricost, orzul cultivat pe 9.959 ha a început să fie strâns de pe câmp cu o săptămână înainte de sfârșitul lunii iunie, formația celor 94 de combine Claas și Lexion având front mare de lucru. După cum ne-a relatat Mihai Solomei, director tehnic al Agricost, a fluxul de recoltare fost armonizat perfect cu cel de transport și de depozitare în spațiile special amenajate. Activitatea a fost ireproșabil organizată, astfel încât în maximum două săptămâni bune de lucru, întreaga producție de orz să fie pusă la adăpost. În ciuda unui an atipic, cu exces de umiditate și secetă severă, se preconizează o producție de cereale păioase de peste 7 tone la hectar. Probabil că media la rapiță se va stabiliza undeva în jurul a trei tone/ha, ceva mai puțin decât anul trecut. 

Imediat după treier, utilajele grele de pregătirea solului au intrat în acțiune pentru a pune bazele viitoarei recolte. Aproape 4.000 ha vor fi înființate cu soia în cultură dublă.

 

IALOMIȚA

Secetă severă în Bărăgan

Și în Bărăganul ialomițean este o secetă destul de agresivă. Culturile de toamnă trebuie adunate de pe câmp în cel mai scurt timp. Abia în ultima decadă a lunii lui Cireșar s-a declanșat campania de vară cu motoarele turate la maxim. Nicolae Sitaru cultivă 2.500 de hectare, din care aproape jumătate este destinată culturilor de toamnă. Orz are puțin, doar 60 de hectare. Pentru strânsul recoltei, cele patru „uzine” de recoltat abia se „încălziseră”. Ca în fiecare an, secerișul nu durează mai mult de două săptămâni, după care se trece la eliberarea solelor de resturile vegetale și la pregătirea terenului. Nicolae Sitaru este un inginer mecanic destul de priceput, știe foarte bine ce are de făcut. „Orzul este bunișor la această dată, probabil că vom face cam 4 t/ha; față de media județului, la noi este mai bine. În schimb, grâul este mai slab decât anul trecut, dar mă duc undeva la 6 tone/ha. Producția eu o depozitez, nu am contract, aștept evoluția prețului și voi decide când și cum vând!”, consideră Nicolae Sitaru. 

Agricultura se dovedește a fi un risc asumat de cultivatori, o loterie, și uneori, o ruletă rusească! Un an agricol prost poate aduce falimentul fermei.

Vizualizat: 489 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?