Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Și-a pierdut și banii, dar și orice speranță!

Publicat: 14 octombrie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

“Nu vă întoarceți în țară! Aici nu e loc pentru oameni cinstiți!” - O spune Daniel Coroamă, un tânăr care a investit tot ce a câștigat prin Austria timp de șapte ani, împreună cu familia sa, într-o fermă de vaci de lapte. S-a lăsat momit de promisiunile guvernanților că tinerii care sunt prin Europa au oportunități multiple de a se realiza în agricultura românească de după aderarea la UE. 

Click pe poza pentru galerie!

Perspectiva fondurilor europene și a subvențiilor l-au făcut să se întoarcă acasă. Numai că a realizat destul de repede că fondurile europene sunt o fata morgana pentru cine nu are spate și bani. 

 

De voie, de nevoie, și vacile vor intra în greva foamei!

Acum e la un pas de dezastru și chiar la o lățime de palmă de a intra în greva foamei împreună cu vacile lui cu tot! Cu glasul disperării, tânărul fermier sucevean îndeamnă tinerii care s-ar lăsa păcăliți de strigătul de sirenă al Guvernului Cioloș să nu se întoarcă în România. „Întoarcerea în România este o capcană! Rămâneți pe unde sunteți plecați, pentru că aici veți găsi doar gropi, incompetență și dezastru economic”, susține Dan Comană, un fermier de 36 de ani din Rădăuți, judeșul Suceava, care acum șapte ani a îndrăznit să creadă în promisiunile guvernanților și s-a întors să facă zootehnie în țară. Dar s-a convins că aici a dat de o cotoarbă pe care nu mai știe cum să o dreagă. A căutat să se așeze în vatra cu amintiri din copilărie, acolo unde a deschis ochii și unde a aflat prima dată că există Dumnezeu. Chiar se întreabă serios dacă să se mai roage sau să se lase pradă disperării! A ajuns să facă greva foamei în fața Palatului Victoria și să fie scuipat de unii români care au căzut în plasa dezinformărilor.

 

Când te gândești că acum șapte ani Daniel Coroamă visa să prospere în țara sa!

A bătut țara în lung și-n lat pentru a aduna un șeptel cât mai performant. Pentru că a înțeles că nu poți face o fermă de lapte cu genetică îndoielnică. Așa că nu s-a zgârcit și a cumpărat ce i-a plăcut din fermele pe care le-a luat la pas. Bani făcuți cu sudoare prin străini. A investit peste 200.000 euro în achiziționarea și renovarea a două grajduri, care au aparținut unei foste îngrășătorii de tăurași. Și-a cumpărat câteva utilaje la mâna a doua pentru a lucra și teren agricol. Ar fi vrut el un grajd nou, dar, din păcate, nu a reușit să acceseze nici o măsură din PNDR. Nu dispunea de cei 350.000 euro, cât ar fi fost partea lui dintr-un proiect standard. Nici măcar pe măsura destinată tinerilor fermieri nu s-a încadrat. Firmele de consultanță i-au cerut șpăgi, ca și alți reprezentanți ai administrației. Dacă a refuzat să deschidă ușile cu capul, i s-a spus ba că nu are destul teren pentru câte vaci crește, ba că are prea puține vaci, ba că încărcătura fermei pentru centimetrii cubi ai utilajelor solicitate e prea mică, ba că nu are… culoarea ochilor potrivită. Dar el s-a încăpățânat și a trecut la investiții din bani împrumutați. Nu din România, „pentru că aici nici o bancă nu creditează tineri fermieri decât dacă sunt copiii cui trebuie!”, observă tânărul. Ci din Austria, acolo unde a lucrat timp de șapte ani înainte de a se întoarce în țară. Cu frații și părinții lui. Fratele lui a luat un credit de 70.000 euro pentru a-l ajuta. Bani pe care i-a investit în animale alese pe sprânceană din ferme daneze și olandeze. Cu gândul de a face o fermă cu genetică de top. În schimb, a văzut cum unii așa-zis fermieri au accesat fonduri europene și au cumpărat utilaje pe care aproape că nu le-au folosit deloc timp de patru ani, apoi le-au vândut pur și simplu. Pe când utilajele lui, luate la mâna a doua, au început să cadă unul câte unul. Și nici nu mai are cu ce să le repare acum. 

 

Sprijinul cuplat i-ar fi salvat ferma de la faliment

L-am întâlnit pe Daniel Coroamă în luna august, în fața Guvernului, unde era în greva foamei alături de alți fermieri (mi-a sărit în ochi pentru că era tânăr și avea piciorul bandajat, în urma unei operații). Mi-a spus pe scurt motivul pentru care se afla în acestă formă de protest extremă. Când a fost să prindă și el o rază de speranță cu cuantumul acesta ridicat al sprijinului cuplat (SCZ), pentru că laptele se vinde din ce în ce mai prost (0,95 lei/litru), cu mult sub prețul de cost, a constatat că nu este eligibil la SCZ pentru vaca de lapte. Avea înscrise în Registrul Genealogic și în COP 39 plus 27 vaci (cele 27 aduse din import ca juninci gestante) și, „din pricina incompetenței medicului veterinar cu care am contract, medic care nu mi-a înregistrat descendenții neefectuând nici operațiunea de crotaliere, m-am trezit în imposibilitatea de a căpăta niște bani care m-ar fi ajutat să nu închid ferma”, spune cu tristețe în glas tânărul fermier întors la glia strămoșească. „Cum să faci COP la vaci care nu au fătat?!”, se miră fermierul care recunoaște că are și el o parte de vină pentru că nu l-a reclamat la timp pe medic. Abia acum a purces la DSV și la alte autorități, dar se pare că e prea târziu pentru a-și mai salva ferma de la faliment. 

 

Să n-ai de-a face cu oameni mici care au funcții mari!

Nu a reușit nici să treiere zece hectare semănate cu secară, iar porumbul pentru siloz l-a folosit pentru hrană în vară, în loc să-l facă siloz pentru la iarnă. Oricum nu are prea multe pășuni de unde să strângă fân și unde să-și țină tineretul. În Vicovul de Jos, unde crește 35 de capete tineret, primăria i-a alocat doar 2,4 ha cu pășune, pe când „paznicul primăriei, care are doar o sută de oi, dispune de o sută hectare de pășune. Cum să spun altor tineri să mai revină în țară?!”, spune profund amărât tânărul fermier sucevean. 

Chiar era hotărât să intre într-o grevă a foamei împreună cu vacile care nu vor mai avea în curând ce să mănânce. 

Treaba la fermă este solicitantă și nu găsește oameni de încredere. A fost nevoit să-l cheme pe fratele lui din Austria să-l ajute atunci când a trebuit să se opereze la picior. Nu are el prea multă carte și nici nu este calificat pentru a face față cu brio noii PAC. Dar câți oameni s-ar încumeta să facă zootehnie în vremile acestea?! Iar statul, în loc să-i ajute și să-i încurajeze prin măsuri specifice, le pune bețe în roate. Ba chiar cred că unii reprezentanți ai administrație le râd în nas și cred că subvențiile sunt bonusuri. Ca și când fermierii ar câștiga la loto fără să joace. Oameni mici cu funcții mari, desigur! În curând sper să realizeze și ei că dacă fermieri nu mai sunt, nici de ei nu va mai fi nevoie!

 

 

 

AUTORITĂȚILE AU REACȚIONAT INIȚIAL LA TRISTA POVESTE A TÂNĂRULUI FERMIER

Știu că ministerul Agiculturii s-a interesat la redacția revistei noastre pentru a afla cum să-l contacteze pe Daniel Coroamă, imediat după publicarea pe site-ul Agroinfo a poveștii lui. 

În aceeași zi i s-a promis un control de la ANSVSA pentru a se stabili gradul de vinovăție al celor implicați. În urma discuției noastre, a fost la DSV Suceava și a depus o plângere. Nici măcar nu l-a reclamat până atunci pe cel care, din spusele fermierului, i-a băgat mortul în casă. Doctorul veterinar mi-a declarat însă o cu totul altă poveste. În care tânărul fermier a fost mai mult decât indolent. Ba nu l-a chemat, ba nu l-a notificat, ba era în spital și el, veterinarul, ba că nu poate să meargă de unul singur în fermă. Totuși, să nu înregistreze timp de un an descendenții de la atâtea vaci pe care le știa gestante sună totuși un pic cam ciudat. Chiar mai mult decât ciudat! 

Apoi, tânărul mi-a povestit că avea o altfel de înțelegere cu medicul și aproape toate actele le avea la el. Îl credea un om de încredere, un partener de încredere care nu îl va aduce la un pas de furnică de dezastrul total. Nu a realizat că este într-o profundă eroare. Nu cunoaște în întregime legislația, nu stăpânește toate aspectele care țin de activitatea lui, dar își dorea să muncească în țara lui și să beneficieze de o bună informare din partea autorităților statului. Aici se vede cât de mult lipsesc camerele agricole care l-ar fi putut consilia în derularea afacerii. Sau o cooperativă. Sau o asociație de unde tânărul să fi aflat despre ce și cum, pentru a nu munci aiurea fără un orizont palpabil. 


 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.17(178) 1 - 15 octombrie 2016

Vizualizat: 1773 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?