Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Sfecla de zahăr din România în ultimul an de cotă

Publicat: 18 august 2016 - 10:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După mai mulți ani de frământări și discuții aprinse între cultivatorii de sfeclă de zahăr și fabricile procesatoare, precum chiar și între fabrici, cu privire la repartizarea cotei naționale de zahăr, iată că am ajuns în ultimul an stabilit de UE în care zahărul comunitar trebuia să urmeze politica de producție dirijată. 

Click pe poza pentru galerie!

Începând cu 2017, se liberalizează producția și piața zahărului în Europa, astfel că și în România fabricile, împreună cu fermierii arondați, pot să-și planifice propriile strategii de dezvoltare.

 

Ce urmează după doi ani de stabilitate a producției de zahăr?

Deși cota de zahăr repartizată României (104.689 tone) este departe de potențialul de producție, cât și de necesarul național de consum (peste 550.000 tone), nu în fiecare an s-a reușit să se producă această cotă. Însă în 2014 și 2015 s-a cunoscut o anumită stabilitate și depășire sensibilă a producției stabilite. Asta datorită faptului că cel puțin două din cele patru fabrici de zahăr și-au cristalizat strategia de producție și și-au îmbunătățit relațiile cu fermierii în perspectiva liberalizării producției.

Dacă în anul 2015 s-au produs aproximativ 120.000 tone de zahăr, în condițiile unui preț al sfeclei vehement contestat de fermieri, în acest an suprafața contractată și cultivată de fermieri a crescut sensibil (5%) cu cca 400 ha (de la 23.549 ha la 23.939 ha), ceea ce ne îndreptățește să spunem că frica față de liberalizarea zahărului s-a diminuat și că jucătorii implicați sunt optimiști. Nu se poate spune însă că toți procesatorii gândesc la fel. Oradea scade suprafața cultivată în 2016 cu 5%, Tereos Ludus crește cu 7%, Bodul scade cu 14%, iar Agrana Roman crește cu 14% (vezi tabel). Se pare că aceste diferențe vor influența semnificativ ieșirea din cote și potențarea afacerii cu sfeclă și cu zahăr din sfeclă.

Creșterea suprafeței cultivate de Agrana și concentrarea producției (158 de fermieri față de 171 anul trecut), cu o suprafață medie pe fermă de cca 60 ha, cele două aspecte doar duc la concluzia că procesatorul austriac își consolidează poziția de lider în zahărul românesc. De asemenea, Zahărul Oradea, deși în scădere - puțin semnificativă față de anul trecut - își concentrează producția: 93 de contracte cu în medie câte 73 ha pe fermier. Celelalte două fabrici, Luduș și Bod, se situează la mai puțin de 15 ha de sfeclă pe fermier. Nu credem însă ca Tereos nu are resurse de stabilitate și consolidare și nici că Fabrica din Bod - singura cu capital autohton - nu va depăși criza prin care trece de câțiva ani. Numai că legile pieței sunt dure și de multe ori crude, așa că doar abilitatea managerială a celor patru fabrici va hotărî ierarhia și performanța.

 

Vor investi fermierii în continuare în cultura sfeclei?

Pe acest front de bătălie pentru întâietate, fermierul de sfeclă se întreabă dacă procesatorul cu care lucrează va fi loial, dacă îi va respecta statutul de partener prin acel Acord Interprofesional (obligatoriu acum) și dacă odată cu liberalizarea pieței, prețul sfeclei îl va face să investească în continuare în cultura de care s-a atașat atât de mult.

Președintele Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România (FCSZR), Ioan Gherman, este optimist. Faptul că suprafața cultivată se menține și chiar înregistrează un plus de câteva sute de hectare e o dovadă că fermierii nu sunt descurajați și la acest aspect a contribuit, desigur, și subvenția semnificativă obținută în 2015, de aproape 1050 euro/ha, mai spune Ioan Gherman.

Președintele celei mai mari asociații din țară, de pe lângă Agrana Roman (ACSZR), Ioan Puiu, subliniază faptul că fabricile trebuie să fie sensibile la creșterea prețului zahărului pe piața mondială și să compenseze producătorii de sfeclă cu diferența de cotație față de prețurile contractate atunci când evoluția este semnificativă. Atrage atenția însă că în zona Moldovei, din cauza secetei excesive, în majoritatea fermelor producția ar putea să nu fie cea conturată în primele luni ale perioadei de vegetație (mai și iunie). Dacă plouă în august, producția va fi mai bună decât anul trecut, adaugă Ioan Puiu.

Cert este faptul că după "criza prețului" din 2014, când cotația zahărului la nivel global a scăzut sub 430 USD/tonă, asistăm acum la o revenire la un preț decent (500-550 USD/tonă), ceea ce dă speranțe ambilor parteneri, fermier și procesator, că și în România zahărul va rămâne totuși... dulce!

 

 

„ZIUA SFECLEI”, ÎN JUDEȚUL FRUNTAȘ AL SECTORULUI 

A doua ediție a Simpozionului Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman (ACSZR) - "Ziua Sfeclei" va avea loc, anul acesta, în prima jumătate a lunii septembrie (data exactă se va comunica ulterior), în ferma Vălenii Doamnei - Girov-Dochia, a firmei Business Agro Consulting SRL din Piatra Neamț.

Stabilirea locului de desfășurare vine ca o recunoaștere a județului Neamț ca cel mai mare producător de sfeclă din Moldova, dar și din România (peste 3000 ha cultivate, aproape 1/3 din sfecla contractată de Agrana și mai mult de 12% din suprafața totală cultivată în țara noastră).

22 de firme de inputuri pentru cultura sfeclei de zahăr au "semnat" încă din primăvara intenția de participare, prin montarea unor variante originale de tehnolgie: hibrizi de la KWS, Maribo, SESVanderhave, Strube, Syngenta, iar pesticide, fertilizanți și biostimulatori de la Adama, Aectra, Agricover, Albitcom, BASF, Bayer, Bio Inovation, Bioatlantis Armandis, DowAgro, Kwizda, Holland Farming, Lebosol, Romchim Protect, Sirioagri &Microspore, Sumi Agro, Timac. Compania Agrana este, ca și la prima ediție, partenerul ACSZR în organizarea acestei manifestări.

Anul s-a anunțat promițător în prima parte a perioadei de vegetație (ploi de 75-80 mm în aprilie, peste 100 mm în mai și cca. 100 mm în iunie), ceea ce a influențat dezvoltarea unei producții momentane de peste 50 t/ha în unele ferme; numai că din 18 iunie și până în 2 august a mai plouat doar 4 mm, ceea ce a făcut ca sfecla să sufere foarte mult, mai ales că sistemul radicular n-a fost forțat să se dezvolte în profunzime foarte mult în lunile cu ploi, având apa la dispoziție. Tocmai de aceea efectul secetei este, în unele ferme, devastator.

În experiențele prezentate cu ocazia Zilei Sfeclei se vor putea vedea pe viu performanțele tehnologiilor aplicate, dar și diferențele de producție într-un an dificil, cu ploi abundente în prima parte, secetă și arșiță în celalaltă parte a anului.

 


PREȚUL MONDIAL AL ZAHĂRULUI CREȘTE

Ce se întâmplă în piața zahărului din Brazilia?

Cel mai mare producător și exportator de zahăr din lume, Brazilia, a exportat 2.685.963 tone de zahăr brut în iunie 2016, în creștere față de 2.011.806 t în luna mai și 1.999.688 t în aceeași lună a anului trecut, arată date preliminare furnizate de Ministerul de Comerț, informează Agranet. Cererea de zahăr din Brazilia este în creștere.

Prețurile susțin o revenire limitată pentru industria de zahăr și etanol din Brazilia. Recenta creștere bruscă a prețurilor a fost cauzată de ploile excesive și neobișnuite din regiunea central-sudică a Braziliei. 


Scade oferta mondială de zahăr, crește cererea

Se așteaptă ca sezonul 2015-2016 să înregistreze prima scădere a raportului producție-cerere, comparativ cu ultimele patru sezoane. Bursele globale de zahăr au încheiat luna mai 2016 la cel mai scăzut nivel din 2011. Creșterea anuală constantă de 2% a cererii mondiale, combinată cu reduceri semnificative ale producției din India și Thailanda, din cauza El Nino, și cu imposibilitatea de extindere a capacităților de procesare în Brazilia pot fi, de asemenea, factori care contribuie la menținerea trendului ascendent actual al prețurilor la zahăr pe plan internațional. Dar beneficiul recentei creșteri bruște a prețurilor nu este imediat, cele mai multe companii braziliene de zahăr și etanol au stabilit prețurile zahărului înainte de începerea sezonului de cultivare, care se va încheia la 31 martie 2017. 

Potrivit șefului companiei de zahăr Ruette, mai multe fabrici de zahăr braziliene se vor închide în viitorul apropiat, în ciuda perspectivei favorabile a sectorului, deoarece situația îndatorării lor nu mai poate fi controlată, iar orice încercare de restructurare va rămâne fără rezultat. El crede că numai 20 din cele 80 de fabrici care au solicitat falimentul în ultimii trei ani vor reuși să se redreseze, în timp ce alte 50 de fabrici care nu au solicitat încă falimentul s-ar putea prăbuși.

Firma de consultanță FG/AGRO prevede că producția de etanol în Brazilia va scădea până la 23,1 milioane tone în 2019/20, dacă se confirmă predicțiile de creștere a deficitului global de zahăr și nu apar schimbări majore în taxa pe combustibil. Între timp, producția de zahăr va urca la 43,5 mil. tone. Fabricile de zahăr obțin deja încasări mai mari cu 30% pentru zahăr.

Prețul global al zahărului atinge cel mai mare nivel din ultimii patru ani. Momentan zahărul din trestie se cumpără cu 20,82 cenți/livra (470 USD/tonă) - cel mai mare nivel din august 2012. O scădere a ofertei pe plan global, coroborată cu o recoltă slabă în Brazilia, a crescut interesul comercianților, informează Agenția de radiodifuziune "ABC Australia". Pentru fermierii care au contracte, creșterea prețului va fi puțin reconsiderată de procesatori.

 

OPERATIVA LA SFECLA DE ZAHĂR (14.07.2016)

 

 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.14(175) 15 - 31 august 2016

Vizualizat: 1333 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?