Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Semnează online petiţia pentru Legea Pajiştilor

Publicat: 08 noiembrie 2013 - 17:00
6 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

FUNDAŢIA REVISTEI FERMA a lansat la IndAgra 2013 o campanie de strângere de semnături pentru petiţia care susţine elaborarea unei legi a pajiştilor în favoarea dezvoltării zootehniei din România.

Click pe poza pentru galerie!

PETIŢIE

Către,

CAMERA DEPUTAŢILOR Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice


În atenţia domnului preşedinte NINI SĂPUNARU

Subscrisa FUNDAŢIA REVISTEI FERMA, reprezentată de Dănuţ Radiş în calitate de preşedinte, în temeiul Ordonanţei nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, vă aduce la cunoştinţă următoarele:

Din cele 4,8 milioane de hectare de păşuni şi fâneţe ale României, cea mai mare parte (circa 75%) aparţine statului român, suprafeţele fiind administrate de primăriile oraşelor şi ale comunelor, care, în mod normal, ar trebui să le concesioneze crescătorilor de bovine, de ovine şi de caprine. De aici încep cele mai multe dintre problemele crescătorilor de animale din România. Dintre toate ţările Uniunii Europene, România are o situaţie aparte. În toate ţările vest-europene, crescătorii de animale deţin pajiştile în proprietate sau cu un contract de concesionare/arendă pe termen foarte lung, cel mai adesea pentru 49 şi până la 99 de ani.

Crescătorii români de animale au aşteptat şi ei un act normativ care să le permită concesionarea/închirierea păşunilor pe o durată mare de timp, aşa cum se practică în vestul Europei. Legea 214 le-a creat un cadru legislativ ca să poată contracta păşunile pe minim 10 ani, variantă care le-ar fi permis să investească în lucrări de reamenajare şi ameliorare a suprafeţelor de păşunat, dar şi în construcţia de adăposturi. Însă minunea nu a ţinut mult, legea 214 fiind abrogată şi înlocuită cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2013, care prevede concesionarea/închirierea păşunilor pe o perioadă de maxim 5 ani.

Considerăm că aceasta este cea mai gravă eroare din OUG 34/2013, bazându-ne afirmaţiile pe rezultate ştiinţifice şi pe realitatea concretă din teren. Este evident că, în aceste condiţii, dezvoltarea sectorului zootehnic - susţinută la nivel declarativ de toate instituţiile statului cu atribuţii şi putere decizională în domeniul agricol - devine greu de implementat în practică. Spre exemplu, în acest an, majoritatea contractelor de concesiune au fost încheiate pe un an de zile şi, ca urmare, nici vorbă de investiţii în pajişti.

Mai mult, crescătorii de ovine, de pildă, spun că nici 20 la sută dintre ei nu încasează subvenţia pe păşune, din cauză că sunt încă foarte multe consilii locale care, invocând anumite prevederi legislative în vigoare, depun la APIA cereri de plată pentru subvenţia pe suprafeţele de pajişti, fără să desfăşoare activităţi agricole proprii şi fără să se ţină cont de faptul că aceste fonduri europene, conform reglementărilor comunitare, au ca beneficiari direcţi crescătorii de animale - utilizatorii de drept ai pajiştilor.

Mai  multe Consilii locale ale primăriilor, în special din zona de vest a României, au concesionat/închiriat în acest an păşunile pe o perioadă de 3-5 ani, dar au perceput o taxă pe hectar exagerată, de 100-130 euro/ha, iar în unele cazuri aceasta a depăşit chiar nivelul subvenţiei, situaţie ce a condus la renunţarea de a mai creşte animale erbivore sau la neefectuarea lucrărilor de întreţinere şi ameliorare a păşunilor.

Din situaţia de fapt expusă anterior rezultă că este necesar să dispuneţi următoarele măsuri:

• pajiştile să fie concesionate/închiriate numai crescătorilor de animale (utilizatorii de drept ai pajiştii) pe o perioadă cât mai lungă, de minimum 10 ani;

• să se evalueze încărcătura optimă de animale pe păşune, în funcţie de potenţialul anual de producere a masei verzi: nu mai mică de 0,5 UVM/ha, dar cu o excepţie pentru zona montană, unde se poate asigura o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha;

• fermierul să primească subvenţia pe suprafaţa de pajişte contractată, pentru a efectua lucrări de parcelare şi de întreţinere a pajiştilor;

• menţinerea categoriei de folosinţă - pajiştea;

• definirea activităţii agricole proprii, ca şi condiţie principală de eligibilitate pentru depunerea cererilor de plată a subvenţiei/SAPS de către beneficiari;

• taxa de concesionare/închiriere să se plafoneze la maxim 30% din valoarea anuală a subvenţiei.

Precizăm că aceste măsuri sunt parte din propunerile elaborate de organizaţiile reprezentative ale crescătorilor de animale din România împreună cu specialişti de marcă ai zootehniei româneşti. Majoritatea acestor propuneri s-au regăsit în Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, însă nu şi în forma finală a Ordonanţei 34/2013.

Comisia de specialitate din Senatul României a reintrodus o parte dintre aceste propuneri (concesionarea pe minim 10 ani, păstrarea destinaţiei pajiştilor), proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 fiind înaintat Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor. Fundaţia Revistei Ferma susţine proiectul de lege adoptat de Senatul României, cu modificările adoptate. Vă solicităm ca, în termenul legal, să ne comunicaţi modul de soluţionare a petiţiei şi măsurile dispuse.

Anexat prezentei petiţii, ca parte integrantă, depunem tabelul nominal cu persoanele semnatare şi suţinătoare ale petiţiei.


FUNDAŢIA REVISTEI FERMA         

Preşedinte, RADIŞ DĂNUŢ     

Membru, PĂDEANU IOAN


 
Intra si tu aici
si semneaza petitia daca esti de acord cu propunerile noastre!

 

Vizualizat: 536 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [6]  
Pagini: [1]  1   
6.
raspuns
|
11. 07, 2013. Thursday 12:18

Pai, cam asta se intampla acum, din pacate, fara a se asigura incarcatura optima cu animale. Conditia utilizarii pasunii in scop zootehnic schimba fundamental situatia. In prezent, riscul la care va referiti dumnevoastra este posibil doar in cazuri izolate si avem destui proprietari de munti in Romania, dar fara sa le numere nimeni animalele de hartie, pe care mai primesc si subventii! Doar jumatate din suprafetele de pajisti declarate la subventia pe suprafata sunt, in prezent, utilizate pentru pascut. Restul sunt doar sursa de venit pentru primarii si alti speculanti asa-zisi "oameni de afaceri". Si daca pasunile Romaniei se vor umple de erbivore pana la refuz, si bine ar fi, noii fermieri se vor orienta spre zonele in care va exista, cu siguranta, excedent de pasune. Prioritate ar trebui sa aiba fermierii de pe raza comunei.

Acest risc major de care vorbiti dumnevoastra, prin care eu inteleg discriminare, trebuie evitat printr-o reglementare riguroasa, dar n-ar fi corect nici sa limitam performanta si evolutia fermelor zootehnice din considerentul ca poate, candva, cineva isi va descoperi pasiunea pentru agricultura si va avea nevoie de o pasune, iar pana atunci sa lasam pasunile de izbeliste…. V-ar conveni sa faceti lucrari de ameliorare pe pajistea concesionata pentru un an, sa faceti investitii de zeci de mii de euro, iar dupa un an sa va treziti ca primiti o alta pasune neintretinuta??? Cine va despagubeste pentru investitiile facute? Este loc pentru toata lumea, dar exista riscul ca pana atunci cand fermierii adevarati isi vor redobandi dreptul de utilizare a pasunilor, strainii si acei investitori de care va temeti dumnevoastra sa le acapreze si chiar sa le schimbe categoria de folosinta.

5.
Risc major
|
11. 05, 2013. Tuesday 21:06
Există riscul ca doar cel mai bogat fermier să folosească pajistile și să continue să se îmbogățească iar restul să sărăcească, fiindu-le imposibil să-l concureze. Cum se stimulează competiția dacă un fermier a "acaparat" pășunea pe 50 de ani??
4.
argumente
|
11. 05, 2013. Tuesday 19:04

Perioada de concesionare/inchirie trebuie sa fie cat mai mare, pentru a motiva fermierul sa investeasca in intretinerea pasunii, in amenajamente pastorale, in adaposturi, imprejmuriri si alte constructii pastorale. Evident, obiectul de activitate - zootehnia - si incarcatura optima cu animale sunt conditii obligatorii si in functie de efectivul de animale exploatat se determina suprafata concesionata. Contractul urmeaza sa se renegocieze, ANUAL, in functie de miscarea animalelor din ferma, adica daca se dimineaza efectivul, se micsoreaza si suprafata concesionata. Daca se pierde obiectul de activitate, contractul devine nul. In fiecare an, primariile stabilesc suprafetele de pasune disponibile si incarcatura optima de animale - conform legii - si disponibilul de pasune al comunei se reimparte la beneficiarii existenti la inceputul sezonului de pasunat.
Alte argumente, prezentate in revista FERMA, cititi in continuare:
În mai toate ţările vest - europene  crescătorii deţin în proprietate pajiştile sau au contract de concesionare/arendă pe termen foarte lung, cel mai adesea 49 până la 99 ani.
Or, la noi, pe aceste perioade scurte cine îndrăzneşte să investească în ameliorarea pajiştilor şi construirea de umbrare, saivane, care să respecte normele de bunăstare europene? Precizez că cele mai ieftine şi simple adăposturi tip tunel, acoperite cu folie specială, au o perioadă de garanţie şi amortizare de 10-15 ani.

3.
De ce nu???
|
11. 05, 2013. Tuesday 12:43
In revista Ferma gasiti toate argumentele concesionarii pe o perioada de cel putin 10 ani
2.
BADABADABADA
|
11. 05, 2013. Tuesday 12:37
1.
NU
|
11. 05, 2013. Tuesday 10:52
Cum sa inchiriezi pajistea pe o perioada de minim 10 ani.? Daca vor dori si altii sa se apuce si sa creasca animale de unde vor mai avea pajiste? Inchirierea sa se faca doar pe un an si tot asa in anul urmator pentru ca vor mai fi si potentiali alti crescatori si sa poata primi si acestia pajiste.
Rezultate: [6]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?