Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Seceta sărăcește structura de culturi

Publicat: 20 iunie 2015 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Nici n-am intrat bine în anotimpul cald, că seceta a început să pună la încercare nervii fermierilor. Prognozele agrometeorologice au anunțat o vară fierbinte pe întreg teritoriul agricol al țării, iar Moldova este sub semnul secetei pedologice extreme încă din luna mai.  

Click pe poza pentru galerie!

Lipsiți de posibilitatea de a iriga, fermierii se gândesc serios să schimbe structura de culturi și să renunțe la unele specii agricole. 

Adrian Romgetdacus Bârdiganu, fermier din județul Brăila, era tare cătrănit. „Lipsa de apă din sol e o problemă mare la grâu; acum când este mare nevoie de apă pentru a alimenta bobul, cred o să avem probleme cu greutatea hectolitrică; avem ceva substanțe ajutătoare, dar fără apă nu știu ce o să se întâmple. Orzul a plecat deja spre faza finală, probabil că în două-trei săptămâni o să intrăm la recoltat”, ne declara producătorul agricol la finalul lunii mai.  

Fermierul a cultivat orz pe 65 de hectare. După cum ne spune, starea plantelor e și bună, și proastă, după cum au iernat culturile. „În luna aprilie a venit o brumă foarte târzie și unde ne-a prins pe grinduri mai înalte, ne-a mai «ars» din cultură, au apărut pete pe aparatul foliar, iar pe terenurile nisipoase au fost temperaturi de -2oC care ne-au stresat plantele.  

Adrian Romgetdacus Bârdiganu voia să renunțe și la o suprafață de peste șapte hectare de floarea-soarelui, din cauză că plantele nu răsăriseră. „Aștept o brumă de ploaie ca să întorc cultura, voi semăna tot floarea-soarelui high-oleică. Porumb nu am pus anul acesta și mă felicit, am văzut la vecinii mei plantele în 10 frunze care încep să se usuce din pricina lipsei de apă. De la anul voi renunța să mai cultiv orz, nu mă ajută nici vremea, dar nici terenurile; sunt sărăcăcioase și se lucrează destul de greu. Și ar mai fi ceva de spus: la o producție medie de circa 4 tone la hectar, cât realizez aici, nu acopăr cheltuielile”, a susținut cultivatorul agricol.  

 

Proiectele care i-au distrus viața

Brăileanul face alergie când vine vorba despre proiectele europene. A pățit-o de două ori. După ce s-a fript, acum suflă și-n iaurt, cum vine vorba, adică nici nu mai vrea să audă de proiecte europene. „În urmă cu câțiva ani, am avut două proiecte; unul pe Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri și celălalt pe Măsura 312 - Prestări servicii în agricultură și tot atâtea procese cu fostul APDRP - actualul AFIR. Pe primul l-am câștigat în instanță, dar m-a ținut blocat un an de zile. Cu cel de-al doilea este mare deranj. Am avut nu mai puțin de patru controale până în 2014 - de la Antifraudă, de la Audit - și totul a fost OK, dar acum, în acest an, a mai venit și al cincilea de la AFIR și a constatat că nu este bine ce a fost înainte. Funcționarii m-au găsit vinovat și m-au somat să dau banii înapoi, iar suma nu este deloc de neglijat, e vorba de 200 mii de euro. Dumnezeu să-i mai înțeleagă!”, a răbufnit fermierul, aflat pe post de... Stan Pățitul.

Acum Adrian Romgetdacus Bârdiganu nu mai știe ce să facă. Trebuie să se adreseze instanțelor de judecată. Alți bani, alt an blocat, alți nervi consumați, alt stres... 

 

Nicu Calmuc: „Statul ne jupoaie precum pielea de pe oaie!”

Inginerul Nicu Clamuc, agricultor din județul Galați, este nemulțumit de felul în care inspectorii de la Finanțe interpretează legile fiscale. „Am avut de recuperat 2,3 miliarde lei vechi, reprezentând returnare de TVA. În control, cei doi oficiali ai Direcției de Finanțe mi-au dat jos vreo 300 de milioane de lei vechi pe motiv că nu sunt culturile profitabile?! «Nu putem să-ți dăm banii pentru culturile care înregistrează pierdere!», au spus inspectorii de la Finanțe. Eu, per ansamblu, în fermă, mă închid destul de bine, am în structura de producție 12 culturi, dar la mazăre și coriandru am ieșit prost. La noi este o zonă improprie pentru a face performanță în agricultură, terenul este frământat, solul este de categorii inferioare și nu avem posibilități de irigare. Eu consider că nu este normal să nu mi se returneze TVA; ca să obțin producție, eu fac cheltuieli, trebuie să le recuperez, agricultura este o afacere ce incumbă o mare doză de risc”, susține fermierul gălățean, revoltat că de circa două luni așteaptă să primească aproape un miliard de lei vechi subvenții pentru cultura verde și ajutorul pentru motorină. „Statul ne jupoaie precum pielea de pe oaie!”, concluzionează Nicu Calmuc. 

 

„Trăim în România reală și birocrația ne omoară tot timpul!”

Vasile Dicu, ciupercar din județul Galați, își arată nemulțumirea legată de faptul că este impozitat de către Fisc ca și cum ar cultiva o suprafață de pământ. Iată cum ne explică drumul mișcării hârtiilor prin hățișul unei birocrații excesive și interpretarea obtuză a organelor fiscale. „Eu nu dețin teren agricol, cresc ciuperci în spații protejate. Conform legistației în vigoare trebuie să mă înscriu în Registrul fermelor. Deci, fac o hârtie ca să fiu trecut în Registrul fermelor. Dar, ca să mă înscriu în Registrul Fermelor, trebuie să fiu înscris la APIA. Atunci fac o cerere la APIA prin care solicit subvenție pentru cultivarea ciupercilor, o înregistrez, dar mi se spune că se acordă sprijin pentru ciuperci! Cu hârtia care mi se eliberează mă duc la Registrul fermelor, arăt că sunt înregistrat la APIA, dar nu primesc subvenție. Mai apoi, în baza acelei declarației de la APIA, vine ANAF și mă impozitează ca și cum aș cultiva pământ! Dar eu nu am teren agricol! Eu nu cultiv pe sol, pe pământ! Asta este România reală! Parafrazând o «teleexpresie» care a făcut epocă, pot spune că  noi, fermierii, trăim în România reală și birocrația ne omoară tot timpul!”, conchide gălățeanul. 

Vizualizat: 484 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?