Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Secetă, însămânțări și recoltări de toamnă

Publicat: 01 septembrie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

După o vară în unele areale cu secetă cumplită, iar în altele cu precipitații în exces, agricultura a intrat în campania de toamnă. Fermierii fie strâng roadele unui an agricol anevoios, fie pregătesc noul sezon de producție agricolă cu gândul la culturile care le-ar putea aduce câștigul corect pe măsura muncii lor.

Click pe poza pentru galerie!

BOTOȘANI 

Al treilea an de secetă pedologică severă

Producătorii agricoli botoșăneni se confruntă de trei ani cu același fenomen meteoclimatic nefavorabil - seceta pedologică severă. „Anul acesta, la SC Proagro SRL Dorohoi, am însămânțat în jur de 2.500 ha în următoarea structură de cultură: 600 ha de grâu, 300 ha de rapiță, 50 ha de soia, 400 ha de floarea-soarelui, 1.100 ha de porumb, 37 ha de orzoaică de primăvară și restul cu cartof. Culturile au pornit foarte bine, au avut densitățile optime, au fost hrănite și îngrijite corespunzător. Însă am fost loviți în două reprize de secetă, în urma căreia grâul a suferit enorm. Pe anumite sole, s-a diminuat producția între 40 și 60 la sută. Colac peste pupăză, am avut timp de trei zile la rând o brumă târzie, la sfârșitul lunii aprilie, cu temperaturi de minus 1,5 grade, care au afectat treimea superioară a spicelor de grâu, boabele devenind sterile. Același lucru s-a întâmplat și la rapiță, care era în perioada înfloririi și a fecundării. Pe urmă am beneficiat de trei luni de zile bune, în perioada aprilie-mai-iunie, după care s-a instalat seceta de vară care a distrus porumbul în proporție de 60% și soia - de 70%”, ne-a precizat Gheorghe Danieliuc, consilierul tehnic al SC Proagro SRL Dorohoi.

 

Rapița așteaptă o ploaie ca să poată fi încorporată în sol 

„Imediat după eliberarea terenului de resturile vegetale, lucrare ce a întârziat nițeluș din pricina ploilor, am prelucrat solul în sistemul minimum tillage prin care am redus la jumătate consumul de carburant. Așadar, avem pregătit terenul pentru rapiță (350 ha) și grâu (250 ha), însă nu semănăm din cauza “excesului” de secetă. A plouat puțin, cam 10 l/mp, mai așteptăm precipitații de cel puțin 15 l spre finalul epocii optime, dar nu putem depăși data de 15 septembrie cu însămânțatul”, a precizat Gheorghe Danieliuc.

 

SUCEAVA

„Câmpul se prezintă bine, Dumnezeu ține cu mine!”

În județul învecinat, unii fermieri se declară destul de mulțumiți de acest an agricol. 

Vasile Mătrășoaie, fermier ce deține o fermă în apropiere de Suceava, a pus culturi vegetale pe circa 100 ha. Structura de producție este extrem de variată: porumb pentru însilozare pe 30 ha, pentru că are și o fermă de vaci cu lapte, floarea-soarelui - 3 ha, grâu - 5 ha, orz și triticale pe alte câteva hectare.

„Câmpul se prezintă bine, iată că ține Dumnezeu cu noi! Am avut la orz un lot demonstrativ amenajat cu Biocrop în cultură eco, unde am obținut peste 7 t/ha, fără erbicidare și fără irigații. La triticale am adunat circa 9 t/ha, iar la secară și mazăre am avut o producție foarte bună. Pentru mine a fost un an excepțional, precipitațiile au venit la timp; acum pregătesc terenul după o ploaie de 25 l/mp. Mai avem de treierat borceagul și secara, dar după ce plantele se vor mai usca un pic”, a precizat fermierul sucevean. 

După ce va termina de tocat silozul, undeva între 15 și 20 septembrie, cultivatorul va trece la însămânțarea secarei și a orzului de toamnă, pentru a se încadra în epoca optimă de semănat, după cum susține.

 

Minilaborator de testare 

Vasile Mătrășoaie are în cultură 14 sortimente de cartofi și numeroase specii de legume - varză, castraveți, ardeioase, conopidă, ceapă, rădăcinoase, brocoli..., dar și 104 soiuri și hibrizi de tomate, majoritatea provenind din munca cercetătorilor de la stațiunile legumicole Buzău și Bacău. „Pot spune fără să greșesc că ferma mea este un adevărat minilaborator de încercare și testare a soiurilor și hibrizilor!”, a susținut cu mândrie nedisimulată Vasile Mătrășoaie. 

 

Seceta excesivă a afectat peste zece mii de hectare

Fermierii ialomițeni se află în plină pregătire pentru semănatul rapiței, prelucrarea solului se realizează în condiții foarte bune, mai ales în exploatațiile unde frontul de ploi a refăcut rezerva de apă din sol. „Cultivatorii care s-au îngrijit să elibereze la timp terenul de planta premergătoare și să pregătească patul germinativ nu vor avea probleme cu însămânțatul. De fapt, unii dintre aceștia au început semănatul la rapiță încă de la jumătatea lunii august și trebuie spus că nu au riscat, pentru că dispun de utilaje performante și aplică tehnologii de conservare a umidității în prelucrarea solului”, ne-a declarat Constantin Petrache, directorul executiv al DADR Ialomița.

De la acesta aflăm că toate culturile de primăvară se dezvoltă bine, însă trebuie să subliniem că fermierii ialomițeni se confruntă cu o secetă excesivă. „Suntem în perioada colectării datelor din teritoriu privind suprafețele afectate, din situația noastră rezultă că până acum, la sfârșitul lunii august, în jur de 10.000 ha cultivate cu porumb și floarea-soarelui sunt afectate de secetă în proporție de peste 50%”, a precizat șeful DAJ Ialomița. Potrivit oficialului, o parte din vină o poartă și fermierii care nu au fost foarte atenți la respectarea cu strictețe a tehnologiilor de cultură și mai cu seamă la alegerea corectă a soiuirilor și hibrizilor, dat fiind faptul că au fost avertizați din timp de perioada de secetă care se va instala în vară.

În județul Ialomița, cultura de porumb se întinde pe o suprafață de 98 mii ha, în timp ce floarea-soarelui ocupă 52.000 ha, ponderea fiind deținută de genetica high-oleică. 

 

„2016 va fi un an al porumbului!”

Întrucât lanurile au atins stadiul de coacere, la sfârșitul lunii trecute, în județul din sudul țării s-a început recoltarea florii-soarelui, cultivatorii fiind suficient de optimiști. Potrivit primelor estimări, producția de semințe se cifrează în jurul a 3 t/ha, iar la porumb s-a evaluat la circa 8.000 kg/ha. „Cei care dispun de spații de depozitare au anunțat că nu se grăbesc să vândă pentru că în anul ăsta porumbul va avea căutare, prețurile sunt încurajatoare, peste 1 leu kilogramul! Iar la floare se preconizează un preț între 1,3 și 1,5 lei/kg. Cu certitudine, vom avea cu adevărat un al porumbului”, și-a afișat din plin optimismul Constantin Petrache. 

 

Soia și rapița - două culturi aducătoare de profit 

Șeful instituției a afirmat că producătorii agricoli ialomițeni care au amplasat soia la irigat au de câștigat, fiind o cultură deosebit de profitabilă, condiționată de subvenții și de prețurile bune de pe piață. În județ, cultura ocupă 6.000 ha. Anul viitor, structura de culturi va suferi puține modificări; subvențiile de la APIA și obligativitatea înființării culturilor de leguminoase, probabil că vor conduce la creșterea suprafețelor de soia și mazăre. „Rapița rămâne o cultură rentabilă, mai ales că în ultimii ani s-a observat că tot mai mulți agricultori au învățat ce înseamnă cultura de rapiță, pentru că are și ea niște ascunzișuri, niște specifități tehnologice care pot face diferența într-un an ca acesta cu o presiune mai mare a bolilor și a dăunătorilor”, a precizat Constantin Petrache. 

La grâu, orz și rapiță producțiile sunt apreciabile, pentru că au fost și precipitații suficiente cantitativ pe anumite zone ale județului. Afectate au fost anumite culturi, în urma presiunii virotice a bolilor, dar au fost eliminate prin tratamente repetate. Producția de grâu a depășit și 7 t/ha. Fermierii ialomițeni au cultivat rapiță pe 58.000 ha, media la recoltare a fost în jur de 3 t/ha. La grâu s-au înregistrat 4.200 kg/ha pe aproape o sută de mii de hectare. Anul trecut a fost cea mai mare producție de grâu (pe 98 mii ha) din istoria județului Ialomița: peste 5.400 kg/ha.

 

BRĂILA

Rapița - extremă urgență! 

În Bărăganul brăilean este secetă cumplită. A plouat foarte puțin și pe arii mici. Acolo unde nu s-a irigat, pierderile, mai ales la porumb, pot fi și de până la 40%. „Am terminat de arat, că am avut parte de precipitații de vreo 100 l/mp în urmă cu o lună de zile. De asemenea, am încheiat de pregătit cu combinatorul terenul pentru rapiță, pe 100 ha. Mai urmează să încorporăm îngrășămintele și să semănăm, probabil în jurul datei de 1 septembrie. Așteptăm o ploaie de 10-15 litri/mp. Am ales să punem câte doi hribrizi de la Monsanto și Pioneer. Consider că folosirea voucherelor este avantajoasă, cu discount-uri în funcție de numărul de saci cumpărați”, a susținut Tudorel Mancă, fermier ce exploatează câteva sute de hectare.

Agricultorul este optimist cu cultura de rapiță, prețurile la semințe fiind neschimbate de doi-trei ani. Dacă ar mai veni o ploaie de 30 de litri pe mp, ar fi ideal pentru noua cultură! 

 

Pregătiri pentru recoltarea florii-soarelui

„Ne pregătim să recoltăm floarea-soarelui, o avem în cultură pe 98 ha. Umiditatea este de peste 13%, așteptăm să scadă. Până atunci, pregătim combina și echipamentele de recoltat specializate. Pentru floare am cumpărat unul din Bulgaria pentru recoltarea pe șase rânduri. La porumb am echipament de recoltat în boabe, dar și un culegător în știuleți, adus din Serbia. În atelier, Adrian Mancă și Nicolae Popa îi fac o reparație capitală. Oamenii vor arenda în știuleți, așa că de pe vreo 30 ha vom recolta știuleții. Cultura este bună, am irigat-o și sperăm să obținem peste zece tone de porumb boabe la hectar de pe cele 150 ha”, a precizat agricultorul brăilean. 

Tudorel Mancă a pus și 11 hectare de floarea-soarelui cultură dublă, după orz. Cultura este bine dezvoltată, în stadiul de înflorire. Le-a dat o șansă și apicultorilor care au înconjurat-o cu stupii de albine.

 

 

 

„AȘTEPTĂM COMISIILE DE CONSTATARE A PAGUBELOR SAU RECOLTĂM?” 

„E dureros că ne bate seceta la ora actuală. Și-i foarte agravantă, cred că porumbul este calamitat pe 70 la sută din suprafață, floarea, mai bine de jumătate”, ne-a declarat cu mare mâhnire în suflet gălățeanul Vasile Stanciu, care lucrează 400 de hectare în comuna Băneasa, județul Galați. Fermierul are cultivate cu floarea-soarelui 220 ha și 70 ha cu porumb.

„Eu am de două-trei săptămâni făcută cerere către direcția agricolă și, conform legii, către ISU. Nu a venit nimeni să facă constatări. Se aude că prefectul nici nu a emis ordinul de constituire a comisiilor pentru stabilirea pagubelor. Având în vedere că direcția agricolă are puțini oameni, cum cred ei că poate să acopere tot județul ca să facă constatarea?! Plus de asta, seceta ne grăbește la recoltat; așteptăm să vină comisia sau recoltăm?”, se întreabă încurcat Vasile Stanciu. Acesta susține că exact așa s-a întâmplat și anul trecut când prefectul era în concediu și, cu mare greutate, cu ceartă și scandal, a venit comisia la ferma lui să-i constate culturile calamitate. „La floare cred că pierd peste o tonă la hectar, iar la porumb nu știu dacă strâng 2 t/ha!”, și-a rostit temerea cultivatorul. 

Vasile Stanciu ne spune că la grâu a făcut producție de aproape 6 tone/ha, dar a dat-o prost, la 0,565 lei/kg. Vrea să pună rapiță pe toată suprafața avută cu grâu și mazăre. 

Despăgubiri pe... sprânceană! 

„Noi ca I.I. am fost nedreptățiti; anul trecut am primit despăgubiri pentru culturile calamitate mult mai puțin decât societățile comerciale. Nu este echitabil, și eu pe 400 de hectare fac tehnologie intensivă ca să mă mențin în piață; am avut și am culturile asigurate. Bag seamă că legea ține cu cei mari și nu e drept! Nu știu cum va fi anul acesta”, și-a vărsat oful Vasile Stanciu.

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.15(177) 1 - 15 septembrie 2016

Vizualizat: 470 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?