Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Secetă cum nu s-a mai văzut!

Publicat: 05 octombrie 2016 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Zona Moldovei este deosebit de afectată de seceta prelungită și de arsiță. Județul Botoșani rămâne cel mai greu încercat, o situație cu care botoșănenii nu s-au mai confruntat de peste 50 de ani.

Click pe poza pentru galerie!

BOTOȘANI

Avrămeni și Rădăuți Prut - polul secetei din România

Pe toată suprafața arabilă (cca 300 mii ha) conținutul de umiditate pe profilul 0-20 cm la ogor era scăzut și chiar deosebit de scăzut, în zona Lunca Prutului înregistrându-se o secetă pedologică extremă. Până la 16 septembrie 2016 rămăseseră fără apă pentru animale 40 de comune din cele 71 existente în județ, 32 de comune sufereau de lipsa apei potabile. Autoritățile din localitățile Avrămeni și Rădăuți Prut au solicitat declararea stării de alertă, măsurătorile de la cele 22 de puncte din județ arătând că, în ultimul an, aici a plouat cel mai puțin din România. Deși în cantități măsurabile, precipitațiile au căzut pe suprafețe restrânse și au avut caracter de torențialitate, ceea ce nu a ajutat agricultura. 

Anul agricol 2015-2016 este cel de-al treilea an consecutiv de secetă în județul Botoșani, areal în care la mijlocul lunii septembrie deficitul de apă depășea 100 l/mp. 

 

VASLUI

Peste 25.300 ha sunt afectate de secetă

În estul județului Vaslui, între Drânceni și Murgeni, există cele mai întinse suprafețe afectate de secetă. Peste 25.300 ha înregistrează pierderi de recoltă de 35-100%. Cele mai afectate culturi, din evaluările realizate până la mijlocul lunii trecute, sunt porumbul - 13 mii ha, floarea-soarelui - 13 mii ha, lucerna - 3500 ha, soia - 1540 ha, pășuni și fâneață - peste 700 ha, livezi - 400 ha, sfecla de zahăr - peste 150 ha ș.a.m.d. ”Acum toate UAT-urile au depus procese verbale cu suprafețele afectate. Cultura de rapiță de pe cele aproximativ 18 mii ha semănate e în mare pericol. Acolo unde a apucat să răsară, a apărut fenomenul de deshidratare și de uscare, iar unde nu a răsărit, chiar dacă nu va fi întoarsă, intră deja slăbită în iarnă. O evaluare a pierderilor până la începutul lunii septembrie arată că paguba medie este undeva la 1200 lei/ha. În total, la peste 13 mil. lei ajungeau pierderile financiare constatate de către comisiile locale pentru situații de urgență până în primele zile ale lunii septembrie, la aproximativ 330 de fermieri, dintre care 58 sunt persoane juridice”, spunea Gigel Crudu, directorul DADR Vaslui.

 

IAȘI

Irigațiile, și așa costisitoare, nu-și mai au rostul

Partea estică a județului Iași face, practic, legătura, pe firul Prutului, între județele Botoșani și Vaslui. Recoltarea a fost devansată cu două săptămâni, de exemplu la porumb, struguri și fructe. Seceta puternică și prelungită, dar mai ales temperaturile foarte ridicate, de 33oC în perioada 1-17 septembrie, au făcut ca irigațiile să nu mai fie de folos. ”Noi din anul 2002 am tot investit în irigații. Le-am folosit din plin în această vară, dar temperaturile deosebit de ridicate ne-au făcut să credem că e tot vară și la mijlocul lui septembrie, iar uscarea aparatului foliar al plantelor ne-a făcut să nu mai irigăm. Am demarat rapid recoltarea, cu o devansare de două săptămâni la porumb - lot de hibridare, struguri - de masă și pentru vin -, fructe. Apoi, tot foarte rapid și cu foarte multă grijă, la rând este prelucrarea solului și pregătirea patului germinativ pentru cerealele de toamnă. Sigur, acolo unde nu am irigat, producțiile sunt foarte mici, de exemplu la porumb, 5-6 tone știuleți/ha, dar știuleții mici, cu boabe șiștave și, deja de la sfârșitul lui august nu mai aveam frunza verde. Deci, pierderi financiare. Însă, nici în cazul celor care au irigații și le-au folosit, problemele financiare nu sunt mai mici. În mod normal irigațiile vin să completeze precipitațiile, iar într-un an secetos și cu temperaturi ridicate, lipsa apei și arșița își vor pune amprenta inclusiv pe zonele irigate. Apoi, costurile cu irigațiile la noi sunt extraordinar de ridicate. Peste 90% din prețul apei îl reprezintă energia. Dacă până în 2010, noi fermierii care irigam mai beneficiam de anumite subvenții la stațiile de pompare a apei, din 2010 și până în prezent absolut tot ceea ce înseamnă cheltuieli cu apa de irigații suportăm noi. Energia electrică este la prețul pieței, fără nici un fel de subvenție”, spunea inginerul Vasile Lungu, manager la Domeniile Lungu.

Potrivit calculelor practice și actualizate ale fermierilor, pentru un hectar de teren pe care s-au administrat 300 l/mp în tot sezonul de vegetație, costul cu irigațiile se ridică până la 1500 lei. În situația obținerii de produse agricole comerciale și nu pentru sămânță, costul ar fi prea mare și nu s-ar obține nici un fel de eficiență economică. În cazul organizării de loturi semincere, ar exista avantajul că sămânța este mai bine plătită decât producția pentru consum. Însă, pe fondul costurilor enorme cu irigațiile din cauza lipsei susținerii financiare, seceta și canicula din anul 2016 au determinat pierderi suplimentare, inclusiv pentru fermierii care dețin loturi semincere. Aceasta, deoarece canicula omoară polenul și rămân multe plante nefecundate, ceea ce dijmuiește semnificativ din recolte, fie ele obținute și în sistem irigat. 

 

 

Petronela COTEA MIHAI

redactor Radio România Iași

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.17(178) 1 - 15 octombrie 2016

Vizualizat: 428 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?