Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Secerișul - proba „de foc” a lunii lui Cuptor

Publicat: 15 iulie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

E vremea primelor recolte ale anului agricol 2016. Rodul muncii producătorilor agricoli, începută în toamnă, este strâns și valorificat. Odată cu sfârșitul lunii iunie și începutul lui Cuptor, acolo unde temperaturile au grăbit coacerea holdelor, după ce au făcut probele de câmp, fermierii au intrat cu combinele și cu mjloacele de transport în lanuri la recoltat și transportat producția de orz, rapiță, secară și mai apoi la strângerea recoltei de grâu.

Click pe poza pentru galerie!

În același timp, nu au scăpat din vedere nici lucrările de îngrijire a culturilor înființate în această primăvară. De asemenea, pe terenurile eliberate de resturile vegetale, gospodarii ogoarelor pun bazele culturilor agricole succesive, prelucrând solul și oferind, astfel, condiții optime pentru însămânțările de toamnă.

 

IALOMIȚA

O campanie de seceriș bine pregătită

La începutul lunii iulie, Nicolae Sitaru, fermier din Ciochina - Orezu, aștepta coacerea grânelor pentru a putea să le recolteze și să le pună la adăpost. Recoltarea a început cu o „probă de lan”, apoi într-o după amiază, în câteva ore, a strâns orzul cultivat pe cele 40 ha cu o formație de patru combine performante. Nicolae Sitaru a avut în cultură un soi românesc care a dat o medie de 5,8 tone la hectar; producția a fost transportată rapid în silozurile fermei. „Suntem pregătiți mai bine ca niciodată să intrăm la rapiță și la grâu, mai durează puțin. Pot să vă spun că la data la care vorbim (început de iulie), după cum arată câmpul înverzit, vom obține producții bune; semănăturile de primăvară afându-se într-un stadiu optim de dezvoltare vegetativă”, ne-a declarat fermierul. 

 

Floarea și rapița - mai bine plătite

Producătorul agricol ialomițean are semănate 930 ha de porumb (cultura care i-a adus satisfacție an de an lui Nicolae Sitaru), 120 de floarea-soarelui, 85 de soia, 400 de rapiță și 800 ha de grâu. Pentru „aurul câmpului” i s-a oferit 55 bani/kg și nu a fost mulțumit. Anul trecut a avut în cultură genetică românească, ca și acum, și s-a închis cu aproape 8.000 kg/ha. ”Eu nu am încheiat contracte futures, stochez recolta în așteptarea unei oportunități de preț, a unui moment mai prielnic. Ca și în ultimii ani, floarea și rapița vor fi mai bine plătite”, a susținut cultivatorul.

 

„M-am dotat fără să depun proiecte cu bani europeni”

Inginerul Nicolae Sitaru provine din zona mecanizării, a fost director de stațiune de cercetare agricolă și s-a preocupat de înzestrarea tehnică a exploatației. Are o formație de patru combine moderne și performante, conduse de mecanizatorii: Ion Florian, Mihai Nicolae, Ion Năstase și Gheorghe Ion, care și-au dovedit măiestria la recoltarea orzului. „Am tehnică destulă, mă descurc cu dotarea de care dispun. Nu am făcut niciodată proiect, am încercat unul și nu mi-a reușit, de atunci nu mă mai încumet să mai depun vreunul!”, ne-a declarat Nicolae Sitaru. 

 

TIMIȘ

Producții bune și foarte bune

În județul Timiș, de la extremitatea vestică a țării, culturile de toamnă, cele care au rămas în picioare, deci care nu au fost supuse intemperiilor naturii, se prezintă bine și chiar foarte bine. După estimările instituțiilor de specialitate, la orz se putea vorbi de o producție medie între 5 și 5,4 tone la hectar. Însă, așa cum aprecia agronomul Viorel Matei, fermier timișean, după ploile căzute, cred că am pierdut peste 20 la sută din recoltă. „Au fost ploi extraordinare, rupere de nori, căderi de grindină, la un moment dat chiar stagnări în vegetație. Văd la TV că se anunță cod galben, cod portocaliu, cod roșu, dar nici un isteț din Camera Agricolă sau din minister nu a ieșit să spună că s-au produs următoarele pagube în agricultură! Sunt indignat, bate piatra în țară, sunt inundații, dar nimeni nu zice nimic despre dezastru!”, și-a vărsat amarul Viorel Matei.

Trebuie spus că grâul nu a fost afectat, pentru că este într-un stadiu de dezvoltare vegetativă mai timpuriu - nu a ajuns spre maturitatea deplină. Chiar dacă a bătut piatra, a afectat foarte puțin, doar între 5 și 6% din suprafața cultivată. În județul Timiș, producția de grâu este estimată la 4,5-5,5 t/ha, cea mai mare medie din ultimii ani din județul bănățean. 

 

An propice pentru culturile duble

În ceea ce privește campania de recoltare, fiecare producător se pregătește mai bine decât în anii trecuți și mai atent, pentru că toate costurile sunt suportate din propriul buzunar. „Eu susțin că 2016 este un an propice pentru a înființa cultură dublă după porumb, chiar și după floarea-soarelui se pretează, pentru că avem umiditate în sol și dacă nu vom avea o producție bună în toamnă, suplinim cu masa vegetativă și ieșim câștigați într-un fel”, a precizat Viorel Matei. Acesta a continuat susținând că „am avut norocul că rapița în acest sezon este de execepție; vom avea 3,5 tone, chiar se poate ajunge la 4 t/ha. A prins-o într-o stare bună, nu-i spre coacere și ploile nu au afectat-o prea mult. Dacă nu vine grindina, sunt convins că rapița va oferi cultivatorilor un beneficiu substanțial”. 

 

GALAȚI

Rapița, la început de seceriș

În județul Galați s-a început recoltarea orzului pe parcelele unde plantele au atins maturitatea. Producția bate undeva spre 5.000 kg/ha, în exploatațiile în care producătorii agricoli au aplicat tehnologii medii de cultură, recolta este în jur de 4 tone/ha. În câteva zone, mai spre sudul județului, s-a intrat la grâu. Media cântărită se învârte în jurul a 4 tone/ha; ar fi o recoltă nemaivăzută de mult în terasa Covurluiului. 

În extravilanul comunei gălățene Independența, compania Agrocov a mobilizat combinele în lanurile de rapiță. Pe o solă de aproape 50 de hectare, inginerul Adrian Tuluz, supraveghea calitatea și viteza lucrării executate de combinerii Ionel Ilie și Marcel Iamandi. După cum ne spune specialistul gălățean, producția va fi de peste 3.000 kg/ha. Rapița este o cultură profitabilă și oferă banii atât de necesari fermierilor. Prețul la cumpărare variază între 360 și 370 euro tona, deci ar veni cam 1,6-1,7 lei/kg.

 

Câmpul încântă și privirea unui agronom!

„Cu toate fenomenele periculoase, este un an agricol bun, culturile de toamnă, cât și cele de primăvară arată foarte bine, câmpul îi încântă ochiul și unui agronom!”, ne-a declarat Petre Grigore, fermier din estul extrem al țării. Acesta susține că acolo unde cultivatorii au exagerat cu administrarea azotului în nutriție, plantele cerealiere sunt culcate la sol.

Fermierul are cultivat orz pentru fabricarea berii și a încheiat un contract de preluare cu o companie franceză. „Sunt mulțumit de modul cum a evoluat cultura, am folosit îngrășăminte la un nivel intensiv și, totuși, după ultimele estimări, sper să depășesc 5.000 kg la hectar. Când voi băga combina în lan, voi ști exact producția; dar cu siguranță că va fi una... rezonabilă!”, este de părere ing. Petre Grigore, unul dintre agronomii reprezentativi ai județului care știu să facă producție. El are și orz, și rapiță, și grâu și în paralel recoltează și la ceapă și morcov. 

În anii trecuți, Petre Grigore s-a cam “fript” cu stocurile de produse agricole; acum a contactat o parte din producția de rapiță în avans. Ne spune că la început prețurile au crescut pe bursă, acum au tendința de scădere, iar spre sfârșitul recoltării crede că vor crește. Așa s-a întâmplat în anii anteriori. 

 

Ceapa și morcovul - trufanda!

În ferma lui, a început campania de recoltare a legumelor de câmp. Din cele 12 hectare de ceapă semănată în toamnă a “dislocat” cu utilajele cam 50 de tone pe hectar. Ceapa o adună, o transportă în depozit, o usucă, o sortează, o ambalează. Desfacerea o face prin supermarketuri, prin intermediari, prin piața de gros. Ne zice că recolta o dă la cei care au bani! Prețul este cel de anul trecut, adică între 1,1 și 1,3 lei per kilogram, în timp ce cheltuielile de producție cresc de la un an la altul. Primăvara a fost ploioasă și s-a simțit presiunea bolilor. A trebuit să facă tratamente cu substanțe mai scumpe. Fermierul are și câteva hectare cu rădăcinoase. Acum recoltează morcovul, trufanda care se vinde cu 1,3 lei/kg.

 

În fermele de lângă Prut, se irigă culturile 

În zona Prutului, inginerul Gheorghe Sireteanu se pregătea de irigat. Nu a plouat suficient de mult, culturile de soia și de porumb dau semne de stres termohidric. Ferma coordonată de agronom are o suprafață de 120 hectare de grâu, 120 de porumb, 15 de soia, 36 ha de floarea-soarelui și 40 ha de rapiță. Fermierul ne spune că în prima decadă a lunii iulie va intra la recoltarea grâului și rapiței. Și aici, producțiile sunt bune, peste 3 tone de rapiță la hectar, iar la grâu, undeva la mai bine de 6 000 kg/ha. Soiul românesc Fabula de la Fundulea și-a dovedit încă o dată productivitatea. Din aceeași genetică bine aclimatizată își produce singur sămânța pe cinci hectare de lot semincer. Gheorghe Sireteanu a fost nevoit să semneze contracte futures pentru a-și plăti datoriile la furnizorii de inputuri. 

Și el privește cu suficient optimism încheierea în bune condiții a campaniei agricole de vară. 

 

 

 

2,2 MILIOANE DE HECTARE - SUB CONTROL APIA?!

Pe fermier îl „bucură” nespus subvențiile „venite” la timp. „Eu nu am luat nici un leu, nici pe animale, nu înțeleg cum pot să fie atât de ordinari, inclusiv șeful APIA. I-am spus la telefon că a mințit când a afirmat că avem sub control 2,2 milioane ha de teren. Păi, o treime din suprafața României se află sub controlul APIA?! Nici UE nu are la verificat 2 milioane ha! Este minciună, mă tem că banii s-au dus pe Apa Sâmbetei și se amână plata subvențiilor, ar fi multe de spus!”, a lăsat Viorel Matei să se înțeleagă că ar exista o „conspirație” sus de tot. 

Acesta continuă, acuzator, în aceeași tonalitate sumbră: „Fermierii nu au bani de motorină să poată recolta produsele, iar pe tehnocrați îi doare taman în spate. Ca să poată recolta, să intre într-o stare de normalitate, agricultorii fac apel la credite bancare, iau bani cu dobândă și au șansa de a fi falimentați, ceea ce își doresc toți agricultorii din UE. Nemții, italienii, danezii, arabii vin și cumpără fermele noaste în urma falimentului pe care onor Guvernul ne ajută să-l avem”. 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.12(173) 1 - 31 iulie 2016

Vizualizat: 492 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?