Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Se întrevăd semnele unui sezon agricol promițător

Publicat: 13 iunie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Așa cum au prognozat specialiștii, procesele de creștere și de dezvoltare ale culturilor de câmp au o evoluție, în general, normală în cea mai mare parte a regiunilor țării.

Click pe poza pentru galerie!

Majoritatea fermierilor cu care am discutat susțin că în câmp se văd semnele unui bun sezon de producție agricolă.

 

CONSTANȚA

Se prefigurează un an agricol mulțumitor

“Bine, verde și frumos este câmpul, în aceste zile de sfârșit de mai”, ne-a declarat dobrogeanul Emanoil Aron, liderul Asociației Producătorilor Agricoli Privați de Cereale și Plante Oleaginoase Constanța. Fermierul cultivă în jur de două mii de hectare, culturile de toamnă ocupând cea mai mare parte a suprafeței cultivate. “Am însămânțat circa 450 de hectare de rapiță de toamnă și am încheiat contracte futures pentru o treime din producție. Prețul la rapiță începe să devină mulțumitor, însă la orz și la grâu este catastrofal!”, a apreciat Emanoil Aron.

Fermierul aplică cel de-al treilea tratament la grâu, cu Acanto Plus - fungicid sistemic complex cu spectru larg de combatere a bolilor foliare. De asemenea, se derulează lucrarea de erbicidare a culturilor semănate în acest sezon: porumb, floarea-soarelui, mazăre și soia, operațiune cu termen de finalizare la începutul lunii iunie. Nivelul de precipitații căzute în primăvară este unul satisfăcător, ceea ce a asigurat un grad optim de răsărire a plantelor de cultură. “Consider că toate lucrările din campania de primăvară se desfășoară în perioada optimă; în general, se prefigurează a fi un an agricol bun, mult așteptat, din punct de vedere al producțiilor”, a concluzionat fermierul dobrogean. 

 

DÂMBOVIȚA

“Plouă-n mai, mâncăm mălai!”...

... spune o celebră zicală românească, dar parcă în luna florilor a fost prea de tot! În ferma inginerului Marius Gheboianu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Dâmbovița, apa a început să băltească, însă nu pe suprafețe mari. “Și pe noi ne-a plouat aproape zi de zi. Am reușit să fac scarificare adâncă aproape pe tot terenul, am spart hardpanul și apa are cum și unde să se ducă. Terenul este încă moale. M-am urcat pe tractor pentru probă de lucru, mai am de însămânțat porumb pe o solă de aproape 90 de hectare”, ne-a declarat ing. Marius Gheboianu. Fermierul coordona activitatea celor două mașini de semănat SPC6, conduse de mecanizatorii Costin Bucur și Vasile Stanciu, angajați cu carte de muncă, după cum ne spune. În fața agregatelor de semănat a trecut cu două discuri mici pentru buna pregătire a patului germinativ. 

 

Terenuri cu fertilitate redusă

Exploatația lui însumează aproape 800 de hectare de teren, lucrate pe două societăți comerciale. Pe aproximativ 300 de hectare a însămânțat culturi păioase de toamnă - grâu și orz. A mai semănat, în această campanie de însămânțări, circa 200 ha cu floarea-soarelui, iar restul suprafeței până la 800 ha cu porumb. “Anul acesta nu am mai pus rapiță. În zona Dărmăneștiului, unde am culturile, e teren de fertilitate din grupa a patra, nu prea se recomandă pentru rapiță, solul este clisos, lutos. Am mai avut o luare de cuvânt la LAPAR pe tema asta: în multe țări comunitare se acordă subvenții în funcție de gradul de fertilitate al solului, ceea ce este corect. Așa ar trebui să se întâmple și la noi. Satul unde am terenul se numește Olari, deci, e tradiție cu olăritul, că aici este argila cea mai fină”, a precizat fermierul. Acesta a continuat: “Eu știu o vorbă de la tataia: «sunt prea sărac ca să mă cârpesc», așa că mai degrabă cumpăr, chiar dacă este mai scump, dar e mai sigur. La porumb folosesc material semincer de la Pioneer; o vreme am utilizat și Dekalb de la Monsanto. De regulă fertilizez cu aport mai mare de substanță activă la hectar. La semănat, utilizez un îngrășământ chimic complex NPK 20:20:0. Cumpăr numai marfă românească, este cea mai bună, mai ales cea de Târgu Mureș. Ceea ce am luat de la Turnu Măgurele nu prea a mers. În ferma mea cheltuielile sunt aproape duble comparativ cu alte ferme din jur, unde terenurile sunt mai fertile”, a precizat dâmbovițeanul Marius Gheboianu.

Agronomul ne spune că lucrează cu un tractor de 30 CP cu care umblă toată ziua pe câmp să verifice starea culturilor, a terenului. Mai are și “o căruță atașată”.

 

CĂLĂRAȘI

Lucrări de întreținere, printre ferestrele vremii

Pentru fermierii călărășeni, 2016 este un an atipic. “Anul acesta nu prea am făcut mare brânză din cauza precipitațiilor intermitente! Când ne pregătim să semănăm, începe ploaia; când să erbicidăm, începe ploaia. Lucrăm în ferestrele vremii. În rest, Dumnezeu cu mila!”, ne-a declarat Alexandru Baciu, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Călărași 

Specialistul în agronomie susține că agricultorii români vor intra în Cartea recordurilor, fiind cei mai credincioși după fața pământului, mai ceva ca în romanul “Moromeții”! “Deci, noi invocăm cel mai des pe Dumnezeu: «Dă Doamne să plouă!», «Dă Doamne să nu bată piatra!» Acuma, mai nou, ne rugăm: «Dă Doamne să vină banii pe subvenții, că suntem vai de capul nostru!»”, enumeră agricultorul câteva dintre rugile fermierilor.

Exploatația agricolă a lui Alexandru Baciu se întinde pe 2.200 de hectare de teren, majoritatea preluate în arendă, din care 700 hectare sunt ocupate cu culturile toamnă. Diferența este însămânțată cu prășitoarele de primăvară. “Cerealele păioase și rapița arată bine pentru perioada la care ne aflăm, dar, deocamdată, sunt verzi și frumoase bălării; până nu le băgăm în hambar, nu putem ști ce producții obținem!”, ne-a declarat fermierul.

 

Am încheiat contracte cu plata la recoltare

Liderul Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din Călărași ne spune că a “încheiat contracte cu plata la recoltare, am vândut ceva în avans, dar o vindem tot în momentul strângerii producției agricole din câmp, pentru că nu cred eu că va mai crește prețul produselor! Prețurile sunt pe măsura vremurilor pe care le trăim, mici!” 

În ferma lui, în aceste zile, se realizează lucrările de întreținere, în primul rând erbicidarea culturilor de primăvară și “mai dăm un îngrășământ, dacă mai avem pe stoc. Toată lumea resimte din plin lipsa banilor! Am făcut credite, vai de capul nostru!”, se lamenta fermierul călărășean.

 

CLUJ 

Primăvara rece a stagnat creșterea și dezvoltarea culturilor 

Fermierii clujeni nu au motive de satisfacție, vremea rece a determinat întârzierea dezvoltării plantelor. “Cel puțin în zona noastră, primăvara ploioasă și rece a întârziat un pic porumbul, a fost foarte mult timp frig și cultura a stagnat”, ne-a declarat președintele Asociației Producătorilor Agricoli - Cluj, inginerul Iosif Balla, care deține o fermă în suprafață de aproape 300 hectare în jurul orașului Gherla. “Sigur, la noi punctul forte nu este cultura porumbului. Am semănat 35 de hectare, pe la jumătatea lunii aprilie, și a ieșit din pământ destul de târziu, în luna mai, apoi a stagnat din nou din creștere din cauza temperaturilor scăzute. Porumbul e așa de mic, încât abia de acum facem tratamentele în zona noastră. Când vom aplica la grâu a doua lucrare fitosanitară, vom purcede și la fertilizarea cu un îngrășământ foliar. Cel puțin la mine în fermă, cultura reprezentativă este cea de cereale păioase, plantele nu sunt așa de sensibile la frig, s-au dezvoltat binișor, acceptabil pentru perioada în care ne aflăm. Cultiv genetică românească și străină, producția nu o vând, ci o valorific în ferma zootehnică. Până acum, anul acesta arată binișor, nu e mai rău, o fost grindină și la noi și nu a pus în pericol starea culturilor, nu a fost prăpăd, cum s-a întâmplat în alte județe”, a conchis Iosif Balla.

 

GALAȚI

Pe câmp cu... Bombardierul! 

Între două ploi căzute, fermierii gălățeni folosesc din plin orele bune de lucru la întreținerea culturilor. Într-una din zilele sfârșitului de mai, Jenică Dan, producător agricol din comuna Negrilești, era la fertilizat floarea-soarelui pe sola „Pietriș”, în suprafață de mai bine de 15 hectare. „Aplic Bombardier, un îngrășământ foliar menit să stimuleze dezvoltarea plantelor și să îmbunătățească structura solului. Am pregătit mașina pentru a aplica o concentrație de 4 litri pe hectar. Dacă nu plouă (văd că s-au adunat nori amenințători), în două ore finalizez lucrarea”, ne-a declarat tânărul cultivator. 

Fermierul gălățean ne spune că este optimist în ceea ce privește recolta de grâu, aflată pe 35 de hectare, care „bate spre 4 tone la hectar”. Porumbul semănat în condiții optime pe 80 de hectare (genetică Dekalb) se află în fenofaza de șase frunze și a fost erbicidat de două ori cu Frontier Forte și Buctril Universal. Potrivit spuselor lui Jenică Dan, în lanurile înverzite cu floarea-soarelui și porumb se pregăteau să intre utilajele pentru prașila mecanică. 

 

 

 

LIPSA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI, ÎN CURÂND,  ȘI A TERENURILOR AGRICOLE

“Una dintre problemele cu care ne confruntăm este lipsa forței de muncă, una calificată. Am avut patru tineri pe care i-am învățat să conducă utilajele, i-am școlarizat la IPSO în București, au primit diplome de operator în tehnica de mecanizare John Deere. Apoi au venit firmele de racolare, i-au momit cu bani mai mulți și au plecat în Cehia, unul în Slovacia, un altul în Serbia și încă unul în Cipru. Facem eforturi disperate să luăm utilaje performante, nu mai avem cu cine să muncim”, a susținut Marius Gheboianu.

O altă problemă care îngrijorează fermierii din zonă este situația terenurilor: “Vin străinii și cumpără terenul, zilele trecute a fost unul care căuta 175 hectare, alți trei italieni au cutreierat prin comunele din jur. Dacă nu vom stopa fenomentul, în curând vom fi slugi la străini! Iar noi trebuie să umblăm cu miloaga la firmele mari să ne dea inputuri pe datorie”, a susținut liderul Asociației Producătorilor Agricoli Dâmbovița. 


 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 - 14 iunie 2016

Vizualizat: 633 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?