Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Scandal între producătorii „Salamului de Sibiu”

Publicat: 05 aprilie 2016 - 11:30
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

„Salamul de Sibiu”, care a dobândit, din 10 martie 2016, oficial, denumirea de Indicație Geografică Protejată (IGP) la nivel UE, nu poate fi fabricat decât de producătorii din Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS), restul trebuie să-și retragă produsele, spune Ministrul Agriculturii.

Click pe poza pentru galerie!

„Cine are un produs Salam de Sibiu care nu respectă caietul de sarcini trebuie să îl retragă, trebuie să discute cu Asociația în cauză și să obțină caietul de sarcini și doar astfel are dreptul de a produce”, a precizat Achim Irimescu.
APSS reunește doar cinci dintre producătorii de Salam de Sibiu: Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi SA și Scandia România. În prezent, APSS analizează o cerere din partea Cristim.

ARC vrea o perioadă de tranziție
Asociația Română a Cărnii (ARC) a solicitat o perioadă de tranziție, timp în care toți producătorii de Salam de Sibiu să poată să își vândă stocurile produse anterior datei obținerii protecției europene și să facă demersurile pentru a putea produce în continuare, în conformitate cu rigorile impuse de certificarea IGP. Procesul de certificare durează cel puțin 70 de zile (ciclul de fabricație al acestui produs), susține ARC.
Asta, după ce APSS a notificat toți retailerii că, din 14 martie 2016, singurele produse ce mai pot fi vândute sub denumirea de „Salam de Sibiu” sunt cele care respectă rețeta pentru care a fost acordată protecția UE.
România are o tradiție de peste 100 de ani în producerea „Salamului de Sibiu”. Documentația atestă că produsul a apărut concomitent în două zone diferite din România: arealul Sibiului (Mediaș) și cel al Văii Prahovei.

Americanii ne-au falsificat „Salamul de Sibiu”!
Grigore Horoi, președintele Agricola Bacău, a povestit că a descoperit într-un magazin din Statele Unite ale Americii un salam vândut sub denumirea „Salam de Sibiu”.
Horoi spune că un distribuitor american va promova cât de curând autenticul „Salam de Sibiu” în Carolina de Nord, după ce produsul a primit recunoașterea europeană. Potrivit acestuia, carnea de porc din care este fabricat salamul provine de la firma Smithfield, iar condimentele, un amestec special, de la o firmă elvețiană.




Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 - 14 aprilie 2016

Vizualizat: 495 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?