Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Săracii bogați ai României latifundiare

Publicat: 02 martie 2015 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

"Dă-le Doamne sănătate marilor fermieri, latifundiarii noștri cei de toate zilele, care au făcut și anul acesta recolte mari (...) Că, dacă era după ceilalți 99% care iau subvenții de la APIA pe 4 milioane de hectare, nu aveam porumb nici pentru o mămăligă de fiecare român, pe zi"...

Click pe poza pentru galerie!

Așa își începe Maestrul George Ostroveanu editorialul pe care-l semnează în nr. 48 al revistei "Profitul agricol" din 17 decembrie 2014. Nici nu știu ce e mai odios... paralelismul dintre latifundiarii care asigură "pâinea noastră cea de toate zilele" și rugăciunea "Tatăl nostru" sau umilirea celor 99% de fermieri ai țării care n-au nici de-o mămăligă pe zi de fiecare român! 

Desigur, prin cifre eronate, Maestrul minimizează și mai mult rolul păturii de mijloc din agricultură și pune semn de egalitate între latifundiari și marii fermieri ai României agrare. Or, latifundiarii notabili ai patriei dețin împreună în jur de 3% din suprafața agricolă arabilă a țării, nicidecum jumătate.

Este binecunoscut atașamentul Maestrului G. Ostroveanu față de "valorile" latifundiarilor, pe care le promovează în revista pe care o conduce și din virtuțile cărora și-a făcut instrument de marketing. Desigur, e mult mai ușor să câștigi aurul latifundiarilor (vezi Cooperativa Muntenia, jocul piramidal pe care G. Ostroveanu și A. Rădulescu l-au creat și din care au ieșit câștigători, în timp ce "99%" dintre fermierii care au mușcat din această păcăleală spoită plâng și acum) decât să scrii pentru cei mulți, dinspre care mulțumirea pecuniară vine mai greu...

O fi bine cu latifundiarii pe post de pâine zilnică, Maestre, dar oare cât ne costă pâinea făcută de latifundiari? S-a tras doar puțin vălul în perioada asta și au început să curgă milioanele de euro din pâinea neagră! Vă recomand spre lectură un articolul interesant, publicat pe ziarpiatraneamt.ro: "TCE 3 BRAZI - Cel mai profitabil faliment". După ce, anul trecut, societatea a solicitat în instanță falimentul, au ieșit la iveală datorii de peste 63 de milioane de euro, și astea raportate în anul 2012. Până în 2014 s-au mai adunat bani la datoria celei mai mari latifundii din țară... 

Dar cât de scumpă o fi pâinea celorlalți latifundiari din grupul select "1%"? Ne gândim la Adrian Porumboiu și Comcereal-ul pe care-l administrează, Ioan Niculae de la Interagro, la libanezii de la Agro Chirnogi care se "bucură" și ei de atenția DNA. Și alții. Oare eforturile prea mari de "albire" a pâinii să fi dat pe dinafară? Sau poate oamenii latifundiarilor - cei mai tari din Ministerul agriculturii - au început și ei să bată în retragere?

Valeriu Bulgaru scrie în "Reforma agrară din 1921" că Petre Carp, șeful Partidului Conservator și un mare latifundiar, declara cinic, la un an după ce conservatorii au înăbușit Marea Răscoală de la 1907 într-o baie de sânge, că "adevăratul părinte al țăranului este proprietarul". La peste o sută de ani de la Răscoală, întâmplător sau nu, ministrul agriculturii este șeful Partidului Conservator, promovat și el de un latifundiar, avându-l alături pe Daniel Botănoiu - creația personală (declarată!) a lui G. Ostroveanu. 

În acest fel, societatea agricolă românească, aflată încă în curs de dezvoltare, prinde aspecte de Lumea a Treia, pe tiparul statelor africane și sud-americane, cu latifundiari foarte puternici, susținuți de stat (în speță, de Ministerul agriculturii) și clasa mare și medie a fermierilor practic fără putere - financiară și mai ales decizională. Această dezvoltare anacronică a sistemului agricol de la noi este surprinsă de Traian Vedinaș în lucrarea "Introducere în sociologia rurală”: "Despre tiparul dezvoltării Lumii a Treia s-a afirmat că este unul al , ce se caracterizează în special prin risipirea muncii și risipirea resurselor, iar dezvoltării sunt distribuiți într-o fracțiune foarte modestă a populației".

Majoritatea latifundiarilor momentului sunt pe tapet cu tot felul de probleme, economice și juridice, iar în joc sunt foarte mulți bani. Deposedați chiar și de banala mămăligă pe care, în viziunea "Profitului agricol", cei 99% dintre agricultorii țării nu și-o permit, primim la schimb pâinea "neagră" și foarte scumpă a "latifundiarilor noștri cei de toate zilele". Care, invocând falimentul, ne lasă cu o căruță de datorii...

Maestre G. Ostroveanu, am scris și noi despre latifundiarii țării. Despre tehnologiile agricole moderne, despre producții, despre un potențial valorificat în sensul bun al cuvântului. Dar n-am făcut din asta un deziderat. Nu ne-am delimitat de cei mulți care duc în spate agricultura, ci am susținut de la bun început ferma de familie - indiferent de mărimea ei. Și nu i-am aruncat în derizoriu pe cei care nu au încă puterea financiară să fie demni de nasul unora ca d-voastră!

Vizualizat: 616 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?