Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Saaten Union aduce agricultura la rang de artă

Publicat: 01 septembrie 2017 - 09:22
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe 11 august a.c., începând cu ora 16, în câmpul experimental de la Drajna, circa trei sute de fermieri au neglijat canicula și au purces să vadă cum reușește Saaten Union să aducă agricultura la rang de artă.

Pe câmpul experimental de la Drajna, de câțiva ani buni, conform afirmațiilor reprezentantului acționariatului german în conducerea filialei din România al Saaten Union/Rapool - Georg Gay, „firma testează în condițiile din Bărăgan genetica de succes”.

georg-gay_b

Arta de a face agricultură are nevoie de genetică performantă
Georg Gay folosește un discurs coerent în limba română și are un temperament de oltean. Am aflat că a lucrat în România și înainte de Revoluție, când Saaten Union avea contracte de multiplicare de semințe cu fermele socialiste. Așa se face că de aproape 30 de ani, mai precis din 1986, cunoaște România și agricultura românească. De aceea Georg Gay consideră și întărește rolul de cap de pod al României pentru această regiune. Așa că m-am apucat să-l descos de una, de alta, dar interesul cititorilor noștri este genetica Saaten Union.
Managerii Georg Gay și Mihai Mirițescu (directorul general al filialei Saaten Union/Rapool din România), împreună cu echipa lor, au pregătit o adevărată sărbătoare a câmpului. În așa fel încât prezentarea hibrizilor de porumb și de floarea-soarelui, dar și a celor două soiuri de soia convențională, să pară o plimbare printr-un muzeu de artă contemporană. Parcă la o comandă au apărut și câțiva nori și un vânticel răcoros care au făcut canicula mai suportabilă.

Cel mai frumos hibrid sticlos din câți am văzut aparține Saaten Union
Printre hibrizii de porumb prezentați, am văzut cu certitudine cel mai frumos porumb sticlos din câți am văzut în viața mea de ziarist agricol - Sum 402 (FAO 400). Din spusele directorului comercial al Saaten Union, Marius Crețu, hibridul e foarte căutat de morari. Așa că recomandă fermierilor prezenți, care vor cultiva sau au cultivat acest hibrid, să ia legătura cu moara GoodMills Titan care le va putea oferi un bonus. Sum 402 are un potențial de producție de 8 tone/ha, potrivit lui Marius Crețu.

m-cretu_b
Dintre hibrizii de floarea-soarelui prezentați, mi-a atras atenția unul cu nume de mătușă bogată, Tamara CL, despre care Marius Crețu spune că a fost la un pas de a fi scos din portofoliul comercial, însă l-au păstrat la cererea fermierilor din România.
Lotul avea și doi hibrizi convenționali de floarea-soarelui, Velko și SuperSol, care mai sunt vânduți în fostele republici sovietice. De anul acesta, compania oferă și hibrizi pretabili tehnologiei Express: Miranda Su și Laguna Su.
Directorul pe zona de dezvoltare a cerealelor păioase și a leguminoaselor din cadrul Saaten Union a prezentat fermierilor două soiuri de soia, Tena I (plantă cu talie mai înaltă la care inserția păstăilor permite recoltarea fără pierderi) și Korana 00.
Tehnologia folosită a fost minimă, cu doar două erbicide s-au controlat foarte bine buruienile, fiind o solă lucrată ani la rând. De altfel, toată platforma a beneficiat de tehnologii medii.

Genetică realizată de fermieri pentru fermieri
Mihai Mirițescu a participat la o ședință foto cu presa de specialitate, strâns legat de hibridul de floarea-soarelui Paraiso 102 CL, pentru care are o slăbiciune profesională, fiind cel mai bine vândut hibrid din portofoliu. Dar este mândru și de aproape anticul hibrid de floarea-soarelui, Tamara CL, care este în continuare cerut de fermierii din România, deși acționarii l-ar fi scos din portofoliu. „Aceasta e o dovadă a geneticii de succes create de fermieri pentru fermieri! Pentru că cei șapte acționari ai firmei Saaten Union sunt și fermieri. Fermieri care lucrează suprafețe cuprinse între 1.000 și 10.000 ha”, a declarat Mirițescu. Dacă tot a venit vorba de fermieri, printre agricultorii prezenți la eveniment i-am remarcat pe Arnaud Perrein, președintele APPR, pe Gigi Arpășanu dar și pe recentul câștigător al concursului de rapiță Rapool, Cornel Anton.
Saaten Union are o echipă frumoasă, dispusă la efort și pregătită să întâmpine tot felul de provocări. Ceea ce sună bine în orice „team”!

 saaten-4_b

NOUTĂȚI LA CULTURILE DE PRIMĂVARĂ
Georg Gay a precizat că Saaten Union lucrează în permanență la dezvoltarea de genetică nouă, adaptată cel mai bine la condițiile din regiunea de sud-est a Europei și în special condițiilor din România. „Aici facem multe teste și încercări pentru a găsi aceste soiuri și hibrizi noi. De aceea avem aici, în câmpul de la Drajna, toată gama de hibrizi de porumb adaptați la condițiile din România, de la grupele cu precocitate foarte mare, până la hibrizi tardivi, cu FAO 450”, a declarat Georg Gay.
La floarea-soarelui, Saaten Union oferă în principal hibrizi cu rezistență la erbicidul Pulsar (substanța activă - imazamox), dar și hibrizi Clearfield Plus, care tolerează mult mai bine acest erbicid care combate cu succes rasele de Lupoaie (Orobanche). Toți acești hibrizi sunt productivi și adaptați condițiilor din România. La floarea-soarelui, în fiecare an lansează hibrizi noi în portofoliul comercial. Ca noutăți, notăm Paraiso 1000 CL Plus (devenit al doilea cel mai vândut hibrid de floarea-soarelui Saaten Union în România, după vedeta Paraiso 102 CL) și Surprise CL Plus.
„La porumb, avem hibrizi noi precum Sum 305 (FAO 370), Judoka (FAO 330) dar și pe segmentul extratimpurii și timpurii - Korynt (FAO 220) și Surterra (FAO 350). La soia ne limităm deocamdată la două soiuri, Tena și Korana, pe care le-am putut vedea anul acesta și în platformele Donau Soja de la Secuieni și Agrichim Fetești”, a adăugat Georg Gay.

saaten-1_b

PRODUCTIVITATEA GENETICII SAATEN UNION LA CULTURILE DE TOAMNĂ
- Insula Mare a Brăilei: orzul de toamnă Su Ellen a oferit 10.400 kg/ha;
- Ferma Agroind Cauceu: grâul Trublion - 10.617 kg/ha și rapița Dariot - 5.504 kg/ha;
- Ferma Diosig: grâu din soiul Joker - 9870 kg/ha;
- Ferma Agromec Vlad }epeș: soiul de grâu Katarina - 8.500 kg/ha;
- Ferma Agro Vitis Vinifera: hibridul de rapiță Dalton - 5.640 kg/ha.

Articol publicat în revista Ferma nr. 15(198), 1-14 septembrie 2017

Vizualizat: 577 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?