Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

România - zonă defavorizată pentru agricultură!?

Publicat: 20 septembrie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Buzoianul Valeriu Călin a văzut multe nenorociri în viața lui de agronom. Dar calamitate provocată de secetă ca în acest an, doar cu trei decenii în urmă a mai întâlnit.  

Click pe poza pentru galerie!

“Seceta asta păcătoasă este peste tot, toată lumea are probleme cu ea. La noi, la Buzău, nu a plouat de aproape trei luni, cam de la jumătatea lunii iunie. Porumbul este foarte slab, am pus o sută de hectare și este distrus pe mai bine de jumătate. Dacă fac până la 4 t/ha e lucru mare. Îmi amintesc că doar în anul 1986 am făcut atât de puțin porumb!”, și-a depănat Valeriu Călin câteva amintiri din “epoca de aur” a primilor ani de agronomie aplicată.

În lipsa apei, pământul s-a... pietrificat. Durerea mare a fermierului este că nu poate realiza cu utilajele performante din dotare lucrărilor de pregătire pentru înființarea rapiței, cultură în care și-a pus mari speranțe. “Se lucrează foarte greu, am pus rapiță, m-am oprit, nu puteam să îndoi fiarele la plug, aștept o ploaie. Față de anul trecut, seceta e mai grea și mai rea. De la an la an e mai rău să lucrezi în agricultură!”, a concluzionat amar fermierul. 

 

Secetă și deșertificare

Dobrogea este una dintre cele mai afectate regiuni ale țării, iar aici seceta este însoțită și de un fenomen extrem mult mai periculos: deșertificarea. “În acest an, seceta a dijmuit masiv producția de floare și de porumb, culturile fiind calamitate în diferite proporții, de la 40 la 70 la sută. În iulie și august, când plantele de cultură aveau mare nevoie de apă nu a căzut nici un strop de apă, pământul e atât de crăpat încât îți intră piciorul cu totul”, a susținut Emanoil Aron, fermier din zona Ostrov.

Producătorul agricol își vede cu durere în suflet munca sa de peste an zădărnicită. Are cultivate 220 ha de porumb, toate compromise în proporție de 70%. Emanoil Aron este convins că va obține mai puțin cu minim trei tone în medie la hectar decât ar fi obținut într-un an agricol normal. “Probleme mari am și cu floarea-soarelui (200 ha), mai bine de jumătate este calamitată. Am înștiințat autoritățile locale; probabil că în zilele următoare vor veni să verifice starea culturilor din câmp”, a precizat cultivatorul constănțean. 

Acesta speră ca Guvernul să-i mai “îndulcească” un pic paguba cu un ajutor de minimis sau de calamitate, așa cum s-a mai întâmplat în anii anteriori. 

 

“Aruncăm banii pe câmp!”

În partea de sud a țării, fermierii se uită deznădăjduiți spre cer. În unele locuri a mai plouat ceva în primele zile ale lunii septembrie. în altele..., “cum este la mine la Grădiștea, e stare de ... baladă. Gen «Moartea căprioarei». «Seceta a ucis orice boare de vânt/Soarele s-a topit și a curs pe pământ!». Ne-am asumat riscul să pregătim terenul pentru niște rapiță. O semănăm așa în orb! Eu am o vorbă care se potrivește situației: Să aruncăm banii pe câmp!”, ne-a declarat cu o anumită detașare și chiar resemnare Alexandru Baciu, fermier din Călărași.

Agricultorul are nădejdea că s-a răcorit noaptea și evaporația nu mai e așa de mare. Așteaptă cu nerăbdare sosirea precipitațiilor, eveniment anunțat de meteorologi. “Nu știi nici după ce să te mai iei, în prognoza meteo nu mai am încredere, nu se mai nimerește”, a opinat Alexandru Baciu. Acesta continuă discursul în tușe întunecate: “La noi, la Grădiștea, a fost secetă și o arșiță cruntă, timp de 60-65 de zile nu a venit un strop de apă. Porumbul s-a uscat, floarea e vai de mama ei! Am declarat 400 ha de porumb și floare calamitate în proporție de 40-45%. Până acuma n-a venit nimeni să ne întrebe ce și cum. Nici măcar nu s-a emis Ordinul Prefectului pentru constituirea comisiilor de constatare a calamității. Am înțeles că se vor cere listele din teritoriu să se centralizeze situația pe județ, dar procedura e de durată”. 

 

Lipsa unui fond mutual se simte acut

Inginerul Gheorghe Petcu, fermier din comuna gorjană Arcani, spune că și în județul Gorj se resimt efectele nefaste ale secetei, însă nu atât de pregnant ca în celelalte regiuni. “În situațiile de secetă, se pune cu acuitate problema fondurilor mutuale care treneză de ani de zile. Până la această dată ar fi trebuit să fie rezolvată. Miza este cine să pună mâna pe acești bani și să-i gestioneze. Eu consider că fondurile mutuale trebuie administrate de o instituție financiară! Am spus-o public; nimeni nu vrea să asculte. Vorba ceea: «Câine surd la vânătoare!»”, a citat Gheorghe Petcu din tezaurul înțelepciunii populare. 

Fermierul a arătat cu degetul și spre Guvern, care ar fi putut să intervină: „Dacă ei, agricultorii, nu pot să-și strângă rândurile și să-și constituie un fond mutual, iar guvernanții nu sunt în stare să le dea bani suficienți, să ofere garanții guvernamentale ca fermierii să ia credite cu 1-2% dobândă!”

Gheorghe Petcu nu putea lăsa deoparte problema irigațiilor. Iată ce ne spunea: „Pe undeva, seceta înseamnă și nepriceperea sau indolența unora care ne conduc. În Gorj, cum de altfel sunt și în alte județe riverane Dunării, există canalele ANIF. Primăvara, când erau apele mari, rețeaua prelua până la 40% din volumul Dunării, iar vara, când era secetă, se deversau canalele și se iriga. De ce nu se poate face acest lucru?” 

„Dacă se va continua în acest mod pompieristic și contraproductiv, nu peste mult timp, România va deveni o zonă defavorizată pentru agricultură. Dacă nu cumva chiar există!”, a concluzionat cu amărăciune interlocutorul nostru.

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

Vizualizat: 531 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?