Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

România, ţară scumpă - preţurile alimentelor cresc, fermierii sărăcesc

Publicat: 06 august 2010 - 09:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Recentele măsuri de austeritate luate de Guvern dar şi inundaţiile sunt pe cale să genereze scumpiri în lanţ ale produselor alimentare, primele vizate fiind legumele şi fructele. Fără să fie nicidecum în beneficiul fermierilor, aceste majorări de preţuri vor ridica şi costul hranei în România, cost care şi aşa pentru mulţi este deja la limita subzistenţei.

Click pe poza pentru galerie!

Conform unor surse din piaţă, preţurile alimentelor nu au cum să se majoreze cu mai mult de 4-5 la sută. Dimpotrivă, alţi analişti consideră că vom asista la scumpiri de până la 7- 8 la sută.

Reprezentanţi ai producătorilor agricoli susţin că şi fără ca România să fi fost afectată de inundaţii, în lipsa subvenţiilor unele produse agricole s-ar fi scumpit oricum. Peste toate neajunsurile, fermierii sunt nevoiţi acum să suporte şi pagubele produse de furia apelor. Potrivit unui bilanţ al Ministerului Agriculturii, apele au afectat 62.000 de hectare de teren arabil, 31.000 de hectare de păşuni şi fâneţe şi peste 6.000 de hectare de păduri.

O parte dintre analiştii financiari estimează că pagubele totale se vor cifra la câteva sute de milioane de euro. Interesant este faptul că, deşi oficialii Ministerului Agriculturii admit amploarea calamităţilor, aceştia afirmă că nu vom avea parte de scumpiri semnificative ale alimentelor.

Niculae Ştefan, Agrostar: „Fermierii îşi pot pierde din cota de piaţă”

Niculae Ştefan, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Agricultură - Agrostar, apreciază că vor exista două categorii de majorări de preţuri, de 5-6 la sută, pentru alimentele autohtone, respectiv de 7-8 la sută, pentru alimentele din import.

După părerea mea, cred că produsele alimentare din România se vor scumpi cu 5-6 la sută, iar cele din import cu 7-8 la sută. Situaţia este însă mult mai complicată, deoarece toate aceste majorări de preţuri vor trebui să fie accesate de piaţă. Gândiţi-vă că avem de a face cu o conjunctură foarte specială, cu măsuri sociale deosebit de grele - mă refer la zona bugetară - care duc la o scădere drastică a consumului”, susţine Ştefan Niculae.

În ceea ce îi priveşte pe fermieri, liderul Agrostar consideră că aceştia au fost pur şi simplu abandonaţi de către autorităţi. „Din păcate, Ministerul Agriculturii, după cum se vede, nu mişcă nimic pentru a-i ajuta pe producătorii agricoli în a compensa lipsa subvenţiilor. Ar trebui ca statul să vină cu un preţ minim garantat, astfel încât producătorii să nu mai piardă. Or, la noi se taie tot: subvenţii, ajutor de stat. Suntem într-un context nefericit şi totul poate degenera într-o zonă şi mai incertă din punct de vedere financiar”, explică Ştefan Niculae.

Preşedintele Agrostar spune că, actualmente, fermierii autohtoni au o cotă de piaţă de alimente de 30-40 la sută, diferenţa fiind acoperită din importuri. „Dacă situaţia se va înrăutăţi, producătorii agricoli vor pierde şi mai mult din cota de piaţă, deţinută în prezent. Prin urmare, preţurile la alimente pot creşte şi mai mult, iar o parte dintre fermieri vor falimenta. E ca un lanţ vicios, cu consecinţe dintre cele mai grave”, avertizează Ştefan Niculae.

Ioan Moţ, preşedinte Paradisul Legumelor Curtici: “Unii legumicultori nu câştigă nimic anul acesta”
Ioan Moţ, preşedintele asociaţiei Paradisul Legumelor din Curtici, spune că principalul vinovat de creşterea preţurilor la legume este starea climatică de excepţie din 2010. “Consider că preţurile vor creşte nu atât din cauza TVA, cât din cauza vremii. Anul acesta am avut parte de precipitaţii care pe unii legumicultori i-au pus la pământ”, susţine Ioan Moţ. Deşi în vestul ţării nu s-au înregistrat inundaţii ca în Moldova, Ioan Moţ afirmă că unii legumicultori au pierderi chiar de sută la sută din culturi.

Cei care au culturile în câmp deschis, au probleme mari. Unii sunt afectaţi 50 la sută, să spunem. Dar există colegi cărora ploile le-au distrus totul. În special grindina a făcut ravagii la noi. Singurii care au scăpat sunt cei cu culturile în spaţii acoperite”, declară Ioan Moţ.

În ceea ce priveşte cuantumul scumpirilor, Ion Moţ spune că acestea vor merge probabil până la 7-8 la sută. „Ce putem face? Asta e situaţia. Unii, care au scăpat, vor câştiga mai mult, cei care au fost loviţi de ploi vor pierde. Ei nu mai fac nimic anul acesta!”, explică Ioan Moţ. Întrebat dacă ar fi existat alternativă, reprezentantul legumicultorilor spune: „Niciuna, din cauză că noi nu obişnuim să ne asigurăm culturile. Deoarece, după cum se ştie, în România aceste lucruri nu sunt reglementate în folosul agricultorilor, nu avem de ales, trebuie să ne asumăm astfel de riscuri...”, mărturiseşte Ioan Moţ.

Dragoş Frumosu, FSLIA: „Deocamdată, este prematur să vorbim de scumpiri”

Reprezentantul Federaţiei Sindicatelor Libere din Industria Alimentară (FSLIA), Dragoş Frumosu, a precizat, pentru Realitatea TV, că deocamdată este prematur să ne pronunţăm cu privire la scumpirile alimentelor. Dragoş Frumosu admite că inundaţiile au produs pagube însemnate unor fermieri, însă apreciză că până la limpezirea deplină a situaţiei nu se pot trage concluzii. „Dacă ploile vor afecta foarte mult culturile agricole, unele dintre ele, ca porumbul şi floarea soarelui, vor avea un randament foarte prost şi atunci putem apela foarte mult la importuri. Atunci preţurile vor depinde de cursul euro, deci vom depinde de acele importuri. Este greu de spus că începând de mâine vor creşte preţurile pentru că, în mod normal, ar trebui să vedem ce recoltă avem în hambar. Doar după ce vedem cât am recoltat, analizăm şi cantităţile de care avem nevoie, cât şi ce trebuie să importăm. Abia atunci vom putea şti cu cât vor creşte preţurile cu certitudine. În momentul de faţă, ştim că totul depinde de vreme”, susţine Dragoş Frumosu.

Cu privire la situaţia fermierilor, Dragos Frumosu spune că, indiscutabil, mai ales în astfel de situaţii, aceştia ar trebui să fie ajutaţi la modul serios de către stat. Argumentul său este unul cât se poate de simplu: „Aici este vorba despre hrana populaţiei României! (...) Amărâtul de ţaran de unde să aibă el bani pentru a-şi asigura culturile”.

Vizualizat: 444 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?