Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

România - ţară agricolă? - un tractor la 16 agricultori, un cântar la fiecare parcelă

Publicat: 04 august 2011 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ministerul transporturilor a promovat, în luna aprilie a.c., o Hotărâre de Guvern prin care urmărea limitarea transporturilor peste gabaritul admis de osiile maşinilor. Zis şi făcut! Doar că decizia a lovit în producătorii de cereale şi chiar în plină campanie de recoltat

Click pe poza pentru galerie!

Deşi preocupaţi, mai degrabă, de strângerea şi depozitarea producţiilor din câmp, agricultorii au fost constrânşi să amâne recoltatul, nu din cauza ploilor, ci din lipsa unui cântar în capul parcelei recoltate. Vorba aceea, adaptată la context, „Soarele arde pita ţării şi Guvernul se piaptănă”. În plus, la atâtea pârloage, agriculturii nu-i mai lipsea decât câmpul veşted-auriu... cu cântare.

Actul normativ prevede obligativitatea ca fiecare transportator de mărfuri pe drumurile publice să deţină un bon de cântar electronic care să specifice cantitatea transportată. Responsabilii guvernamentali au omis faptul că agricultura românească nu are infrastructura necesară pentru a măsura cantitatea ce urmează a fi transportată din câmp.

De aceea, actul normativ ar fi trebuit supus aprobării şi de către Ministerul Agriculturii, fapt omis, de asemenea, de Ministerul Transporturilor, după cum susţine ministrul agriculturii, care neagă că ar fi avut cunoştinţă despre acest act normativ.


O decizie care se tot amână!!!

Drept urmare, Valeriu Tabără a anunţat, pe 5 iulie, că va solicita suspendarea HG 432/2011 privind reglementarea transportului pe drumurile publice din România, pentru că blochează campania de recoltare din 2011. „O să solicit miercuri (n.r. - 6 iulie) în Guvern suspendarea acestui act normativ al Ministerului Transporturilor până la data de 30 noiembrie 2011, practic până când se va încheia perioada de recoltare.

Este vorba de o suspendare a cântăririi maşinii de transport doar pentru componenta de agricultură, care are un grad mare de specificitate”, a reiterat ministrul Valeriu Tabără promisiunea făcută la sfârşitul lunii iunie, dar neîndeplinită, din moment ce fermierii au venit cu jalba în proţap la MADR.

Ministrul de resort spune că: „în cazul recoltelor ar trebui acceptate doar documentele de însoţire a mărfii, nu şi acel bon electronic de cântar privind greutatea maşinii cu care este transportată recolta până la centrele de depozitare. Sper să clarificăm aceste aspecte şi în 2012 să nu mai fie probleme”.


Între timp, HG blochează campania de recoltare

Nemulţumiţi de prevederile HG 432/2011, fermierii afiliaţi la FNPAR, LAPAR şi ROMPAN au luat atitudine, ca urmare a amenzilor pe care le-au primit. Iar măsurile ministeriale au mers până la confiscarea maşinilor de transport şi a mărfii transportate.

Producătorii agricoli, care se află în plină campanie de recoltare, se plâng că le este confiscată marfa sau că nu pot să o transporte către centrele de depozitare, întrucât nu deţin cântare electronice care să emită bonurile de cântar privind greutatea mărfii. „Oamenii sunt în câmp la recoltat şi nu pot ieşi cu maşinile în drumul naţional, iar noi trebuie să recoltăm repede.

S-a avansat ideea că pe o distanţă de 30-50 km - până la care marfa se poate cântări - maşina poate să meargă necântărită, dar consider că nu este corect din punct de vedere al concurenţei, pentru că producătorilor li se ia dreptul de a alege către cine să vândă marfa respectivă, aceştia riscând să primească un preţ necorespunzător.

Acest act normativ este împotriva producătorilor, morarilor, dar şi al depozitarilor”, a declarat Aurel Popescu, preşedintele Patronatului din Industria de Morărit şi Panificaţie (Rompan). Acesta a menţionat că HG 432 a apărut cu scopul de a proteja drumurile naţionale sau pe cele europene, distruse din cauza transportului peste capacitatea admisă de osie, dar era vorba de transportul din exploatări miniere, pietriş, staţii de betoane.

„Din greşeală, s-au introdus şi exploataţiile agricole şi depozitele de cereale, ceea ce înseamnă că fiecare trebuie să cântărească maşina la capul locului şi când iasă pe drumul naţional, aceasta să fie cântărită.

Este imposibil să faci acest lucru în câmp unde recoltezi, ca să o poţi duce în siloz. Am avut discuţii la Ministerul Transporturilor, care a confirmat că este o aberaţie pentru agricultură şi a promis că o vor modifica”, a precizat Popescu.

Potrivit preşedintelui Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicolae Sitaru, producătorii au trimis o scrisoare ministrului Anca Boagiu referitoare la blocarea recoltatului în 2011, dar deocamdată nu a fost luată nici o măsură. „Am văzut târziu acest act normativ, deşi e în vigoare din aprilie.

La 1 iunie am trimis o scrisoare ministrului Anca Boagiu prin care o anunţam că ne blochează recoltatul în 2011, dar deocamdată nu a luat nici o măsură şi suntem în 5 iulie”, a explicat Sitaru.
La rândul său, Daniel Botănoiu, la vremea aceea director executiv al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), a afirmat că au fost confiscate cantităţi semnificative de orz pentru că nu au fost emise bonurile electronice de cântar prevăzute în HG 432/2011.

„Nu putem pune egal între a căra piatră şi a căra grâu. Cred că este în regulă să se aplice legea de acolo de unde putem cântări, dar până acolo să ne lase să ne luăm recolta din câmp, ceea ce n-ar înseamnă că o ducem din Teleorman la Suceava”, a spus Botănoiu.

 

CU CÂNTARUL... ÎMPOTRIVA EVAZIUNII

Nicolae Sitaru (LAPAR): „Este aberant să spui că toţi producătorii sunt consideraţi infractori pentru că nu au tichetul electronic la cântar, ceea ce nu are nici o legătură cu evaziunea fiscală. Avem aviz cu care pleacă transportul şi un document fiscal însoţitor.

Cum poţi să cântăreşti remorca pe câmp şi să ai tichet electronic de cântar? Cred că la ora actuală sunt foarte puţine cântare electronice, iar prin această decizie ar însemna ca în cele 5.000 de comune să ai 5.000 de cântare”.


Grâu: preţuri şi recolte

Debutul recoltării grâului, cea mai importantă lucrare a campaniei agricole de vară, s-a amânat în mai toate zonele ţării, din cauza ploilor. Până ce vremea s-a mai îmbunătăţit, în prima săptămână a lunii iulie, agricultorii au recoltat în orice condiţii, în funcţie şi de cum au putut intra cu combinele în lan.

După două săptămâni de cer noros şi ploi persistente, pe alocuri torenţiale şi însoţite de grindină, mulţi producători şi-au pierdut speranţa în producţiile pe care starea bună a culturilor dinainte de perioada optimă de recoltare le promitea. Astfel, pierderile, dacă nu cantitative, cu siguranţă calitative, au fost iminente, din cauza precipitaţiilor.

În plus, recoltatul s-a făcut la o umiditate crescută, chiar şi de 20%.
Din a doua săptămână a lunii iulie, recoltarea grâului a reintrat în linie dreaptă, fermierii au anunţat recolte dintre cele mai variate, de la 2.000 kg/ha la 6.700 kg/ha, iar producţia medie estimată de producători, de 3.500 kg/ha, a depăşit în multe zone 4 tone la hectar.

Preţurile, iniţial estimate şi doar discutate cu centrele de achiziţie, sunt încă în formare, în funcţie de calitatea grâului, apoi de necesitatea vânzării din câmp, în lipsa spaţiilor de depozitare a recoltei, dar şi de cantitatea de grâu, în creştere, ofertată pe piaţă.

De la speranţa de a da grâul cu 0,7-0,8 lei şi chiar cu 1 leu/kg, direct din câmp şi cu costurile de transport incluse, kilogramul a ajuns să se vândă şi cu 0,5 lei, după cum ne-au precizat fermieri din Călăraşi, Galaţi şi Maramureş.

„Acum a scăzut drastic, undeva la 0,5-0,55 lei/kg. Aşa se întâmplă, de obicei, înainte de recoltat preţul este foarte generos, iar când bagi combina în lan, dintr-odată preţul... a intrat la apă!”, ne-a precizat fermierul gălăţean Jan Florescu. Cine a recoltat mai repede, a vândut la preţurile bunicele practicate la începutul campaniei. Mai departe, preţul tinde să scadă.

Totuşi, ministrul Valeriu Tabără a anunţat că „în acest an, piaţa cerealelor - şi naţională, şi europeană, şi mondială - va fi ridicată, iar preţurile cerealelor nu vor mai scădea niciodată acolo unde erau acum 5-6 ani. Pentru că destinaţia lor este diversificată: alimentaţie, furaj şi sursă de energie”.


Recoltarea grâului în România

Despre cum a decurs recoltarea grâului până acum ne-au povestit fermierii, majoritatea aflaţi în câmp în momentul în care au fost contactaţi de redactorii Ferma. Printre câteva reglaje la combină sau transporturi şi depozitări de cereale, producătorii şi-au făcut timp să ne răspundă întrebărilor privind producţiile, condiţiile de recoltare, preţurile de valorificare, destinaţia grâului şi alte aspecte ce ţin de recoltare.

Sudul a dat startul recoltării la grâu. La începutul campaniei, fermierii din sudul şi sud-estul ţării raportau producţii medii de 4.500 kg/ha. Deşi mulţumiţi de cantitatea şi de calitatea recoltelor, acum producătorii sunt total dezamăgiţi de scăderea preţurilor faţă de debutul campaniei, de la 0,8 lei la 0,50-0,60 lei/kg.

În condiţiile acestea, producătorii preferă să depoziteze şi să vândă atunci când preţurile le vor acoperi costurile de producţie.

În vest şi în sud-vestul ţării, recoltarea a început cam în acelaşi timp cu campania din regiunea de sud. Estimate la 3.500-4.000 de kilograme la hectar, producţiile medii au confirmat previziunile şi chiar le-au depăşit, cum este cazul timişeanului Valentin Kovacs (foto), care din cea mai slabă parcelă cultivată a avut o producţie de 5.300 kg/ha, iar cea mai bună a fost de 6.700 kg/ha. La polul opus s-au aflat fermieri din Gorj şi Mehedinţi.

Pe mehedinţeni, ploile i-au cam ocolit. Întrucât culturile au fost afectate de secetă, fermierii nu se aşteaptă la producţii peste 3.000 kg/ha şi speră ca, la preţurile actuale ale grâului, să-şi poată acoperi costurile de producţie. La începutul campaniei, preţurile oferite de achizitorii de cereale din vestul ţării erau de 0,7-0,8 lei/kilogramul de grâu.

În estul ţării se anunţă producţii cel puţin la fel de bune ca anul trecut, iar campania e în plină desfăşurare, întrucât a debutat ceva mai târziu faţă de vestul şi sudul ţării. La Galaţi, spre exemplu, pe cele 51 mii de ha cultivate cu grâu, media producţiilor e de cel puţin 4-5 t/ha. în schimb, s-au raportat producţii şi de 2.200 kg, recoltate la o umiditate de 12%, în Brăila. Nici în această regiune, preţul grâului nu depăşeşte 0,7 lei/kg.

În Ardeal, campania a început cu două săptămâni mai târziu faţă de sudul şi vestul ţării. Optimişti, producătorii speră să obţină, în medie, 4 tone de grâu la hectar. Preţul „corect” la care fermierii doresc să-şi vândă recoltele este de 0,80 lei/kg, direct din lan, cu transport inclus, iar în condiţiile scăderii preţului la 0,60 lei, aceştia spun că vor depozita până când valoarea grâului va depăşi 0,8 lei/kg.

În Nordul ţării, campania de recoltare a grâului a început şi mai târziu. În Maramureş, grâul s-a semănat doar pe 4.881 ha, ceea ce înseamnă că recoltatul nu va dura mult timp. Cu toate că specialiştii agricoli au estimat o producţie de 2.500 kg/ha, au fost cultivatori care au reuşit să strângă chiar şi peste 4.000 kg/ha. Desigur, i-a ajutat şi vremea. Ploile din ultima perioadă au contribuit la ,,umplerea” spicului, iar seceta din primăvară nu a lăsat buruienile să se dezvolte.

Vizualizat: 453 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?