Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

România și Bulgaria vor să reia exporturile de porci vii în UE

Publicat: 04 februarie 2014 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

România și Bulgaria vor să reia exporturile de porci vii în UERomânia și Bulgaria vor să obțină acordul Comisiei Europene (CE) pentru reluarea exporturilor de porci vii în UE, începând cu 2015

Click pe poza pentru galerie!

Deocamdată, cele două țări sunt autorizate să vândă doar carne și produse din carne de porc pe piața comunitară. „Le-am propus colegilor bulgari să facem la București, în vara acestui an, o întâlnire de lucru comună și cu experții CE, să mergem unitar pe condițiile cerute de ei, astfel încât, începând cu anul 2015, să putem exporta și porci vii în spațiul comunitar”, a declarat președintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, citat de Agerpres.


Probleme: Mișcarea animalelor, pesta porcină și mistreții

Potrivit acestuia, controlul mișcării animalelor între cele două țări și înăsprirea condițiilor de supraveghere a pestei porcine sunt două aspecte importante care trebuie urmărite în vederea obținerii acordului de export de porci vii în țările UE. „În discuțiile de anul trecut pe care le-am avut cu CE, noi am cerut ca din 2014 să putem exporta și porci vii, dar experții europeni au spus că vor să vadă măsurile de supraveghere în 2014 și dacă mai apar sau nu cazuri de pestă porcină la porcii crescuți în gospodării, ceea ce nu este cazul. Și, foarte important, este modul cum se face supravegherea la porcii mistreți”, a adăugat Mănăstireanu.

„Adevărata problemă - pe care doar autoritățile o pot rezolva - este cea legată de controlul circulației mistreților și a porcilor din gospodăriile populației”, susține Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), care salută inițiativele MADR și ANSVSA de a aborda în anul 2014, într-o manieră profesională, problema reluării exportului de porci vii din fermele comerciale românești.

 

Controlul pestei porcine nu trebuie pus doar în spatele fermierilor

APCPR precizează că „suținem, în continuare, că prevederile din programele privind pesta porcină nu trebuie să fie puse numai în spatele fermierilor, care respectă de mult legislația europeană în domeniu, au investit masiv în biosecuritate și supraveghere sanitară-veterinară, dar au suportat consecințele unei indiferențe pe care nu dorim s-o catalogăm”.

În urma discuțiilor de principiu, care au avut loc în 9 ianuarie 2014, la Ruse (Bulgaria), s-a decis organizarea unei ședințe comune de Guvern, cel mai probabil în luna februarie sau martie 2014, când urmează să se semneze un acord general pe partea de agricultură, dar și anumite protocoale tehnice separate pe partea sanitar-veterinară.

 

Produsele tradiționale trebuie reatestate până la 11 august 2014

Producătorii tradiționali trebuie să își reînnoiască atestatele până la 11 august 2014, conform prevederilor noului ordin privind atestarea produselor tradiționale, intrat în vigoare în data de 11 decembrie 2013. „Producătorii care nu își vor reînnoi atestatele în nouă luni de la intrarea în vigoare a noului ordin privind atestarea produselor tradiționale vor pierde dreptul de a mai comercializa produsele pe piață.

Cred că numărul celor înregistrate până în prezent se va reduce drastic pentru că mulți au cerut atestate, dar nu mai sunt activi. Mă aștept ca noul ordin să facă ordine pe piață și să nu mai găsim produse luate de la supermarketuri și ștampilate ca produse tradiționale”, a declarat secretarul de stat Achim Irimescu, citat de Agerpres.

Ordinul privind atestarea produselor tradiționale, elaborat de MADR împreună cu Ministerul Sănătății și cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, a fost publicat în data de 11 noiembrie în M. Of. și a intrat în vigoare o lună mai târziu.
Ordinul privind atestarea produselor tradiționale stabilește condițiile și criteriile pentru atestarea acestora, precum și logo-ul național cu care vor fi marcate podusele tradiționale.

 

4.400 de produse tradiționale

În prezent, România are înregistrate la MADR 4.400 de produse tradiționale, însă unele dintre acestea nu mai sunt active sau nu corespund conceptului de „produs tradițional”.
Noile reglementări erau extrem de necesare, întrucât în ultimii ani au fost organizate o mulțime de târguri tradiționale unde existau suspiciuni că multe dintre produse erau cumpărate din supermarketuri și după anumite „retușuri” de ambalare sau etichetare erau ulterior vândute ca produse tradiționale, dar la prețuri de două ori mai mari.

 

Se reiau lucrările la Canalul Siret-Bărăgan?

Guvernul a aprobat, în 7 ianuarie 2014, un proiect de lege privind înființarea Regiei Autonome „Administrația Canalului Siret-Bărăgan”. Prin acest proiect se creează condițiile pentru redeschiderea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, Regia Autonomă înființată va întocmi studiile și documentațiile tehnico - economice necesare proiectării și realizării Canalului, va achiziționa serviciile de consultanță de specialitate, utilajele, instalațiile și echipamentele, va efectua recepția lucrărilor și, ulterior, va asigura exploatarea și întreținerea acestuia.

Prin realizarea Canalului se estimează obținerea unor sporuri de recoltă cu o valoare anuală de circa 120 mil. euro, se mai arată în comunicat.

 

Canalul Siret-Bărăgan costă 2,4 mld. euro

La sfârșitul lunii noiembrie 2013, în cadrul Forumului Economic China-Europa Centrală și de Est, organizat la București, secretarul de stat în MADR Daniel Botănoiu a afirmat că România are nevoie de investiții de 1 mld. euro pentru amenajarea și îmbunătățirea infrastructurii principale pentru irigații și de 2,4 mld. euro pentru construirea Canalului Siret-Bărăgan și pentru aducerea apei către ferme.


PE RESPINGE PORUMBUL MG PIONEER 1507

Parlamentul European se opune autorizării de cultivare a porumbului modificat genetic (MG) Pioneer 1507, motivând că polenul acestuia rezistent la insecte ar putea afecta moliile și fluturii, se menționează într-o rezoluție a PE adoptată în ianuarie 2014.

PE a cerut Consiliului miniștrilor UE să respingă autorizarea pe care o propusese, iar Comisiei să nu propună și să nu reînnoiască autorizațiile pentru nici un fel de organism modificat genetic înainte de îmbunătățirea metodelor de evaluare a riscurilor.

PE mai subliniază că porumbul 1507 este rezistent la glufosinatul din erbicide și că este comercializat ca atare în SUA și în Canada. Cu toate acestea, UE clasifică glufosinatul ca fiind toxic pentru reproducție și nu va mai autoriza utilizarea sa după 2017, mai spun eurodeputații.
Rezoluția PE a fost adoptată cu 385 de voturi „pentru”, 201 „împotrivă” și 30 de abțineri și are caracter non-legislativ.

Vizualizat: 474 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?