Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

ROELOF JOOSTEN: „Întotdeauna va exista o piață pentru fermierii români”

Publicat: 31 august 2016 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Vizita prilejuită de întâlnirea informală a miniștrilor agriculturii, care a marcat sfârșitul președinției olandeze a Uniunii Europene, mi-a oferit șansa de a-l întâlni pe Roelof Joosten (foto), CEO la FrieslandCampina și președinte al industriei producătoare de lactate din Olanda, o persoană deosebit de influentă care s-a dovedit a fi și un interlocutor agreabil, ușor de abordat. 

Click pe poza pentru galerie!

Am discutat preț de jumătate de oră despre subiecte actuale, dar și despre interesul pentru piața românească, iar în cele ce urmează vă redau în scris acest dialog, la care și-au adus contribuția, prin prezența lor, și alți câțiva jurnaliști de la publicații europene.

 

Reporter: Care sunt provocările pe care producătorii de lapte le au în acest moment?

Roelof Joosten: Prețurile scăzute reprezintă principala problemă cu care se confruntă în acest moment producătorii de lapte din Olanda și nu numai. Eliminarea cotelor a adus cu sine o mare volatilitate pe acestă piață. Nu de mult producătorii primeau 42 de eurocenți pe litrul de lapte, iar astăzi s-a ajuns la 25 de eurocenți, așadar sub costul de producție. Sperăm să recuperăm acest decalaj. Întrebarea este când se va întâmpla asta și cât de repede va putea absorbi piața cantitatea de lapte livrată în ultimele luni. Cred că primii care vor avea de câștigat sunt cei care vor reuși să-și diversifice producția și vor veni cu produse inovatoare.

 

Reporter: Credeți că prețurile vor reveni la un nivel cât de cât acceptabil pentru fermieri?

Roelof Joosten: Sunt sigur că piața se va stabiliza în curând. Vedem deja primele semnale în acest sens. De exemplu, prețul brânzeturilor a înregistrat o ușoară creștere. Consider că până la sfârșitul anului sau cel târziu începutul lui 2017 prețurile vor reveni la un nivel satisfăcător. Din estimările noastre, cantitatea de lapte livrat nu va crește în următoarea perioadă, poate chiar va scădea ușor, în timp ce cererea de pe piață va spori cu siguranță.

 

Reporter: Care ar fi prețul corect pentru un litru de lapte pe termen lung?

Roelof Joosten: În Olanda ar fi nevoie de o medie de 34-35 de eurocenți. La fel susțin și predicțiile Rabobank. Acesta ar fi prețul corect. Uneori poate fi mai sus sau mai jos, dar în jurul acestei valori.

 

Reporter: Cum s-a schimbat piața din Olanda după liberalizarea cotelor de lapte?

Roelof Joosten: În primă fază a crescut cantitatea de lapte livrată către FrieslandCampina cu 6 până la 7 procente. Pare puțin, însă în realitate asta înseamnă 600 milioane de litri de lapte. Dacă ne raportăm strict la anul 2014, când au fost eliminate cotele, și până în prezent, creșterea este de 1,2 miliarde de litri. Și vorbesc doar de livrările către FrieslandCampina.

 

Reporter: Cum ați convins fermierii să nu crească și mai mult producția, pentru că sigur au această capacitate?

Roelof Joosten: La sfârșitul anului trecut, pentru că producția a crescut atât de mult și într-o perioadă relativ scurtă, respectiv în noiembrie – decembrie, s-a livrat cu 15 la sută mai mult lapte, și nu am putut face față unei astfel de cantități, am plătit fermierilor să nu producă mai mult. Am crescut prețul de achiziție la 42 eurocenți, numai ca să nu mai existe surplus. Astfel că fermierii s-au angajat să păstreze același nivel al producției până la miljocul lunii februarie.

 

Reporter: Care este cantitatea de lapte pe care producătorii olandezi o colectează într-un an?

Roelof Joosten: Aproximativ 11 miliarde de litri. Iar FrieslandCampina le garantează acestora un preț minim de achiziție, care este 25 de eurocenți în prezent, însă oferim și alte bonusuri financiare în funcție de profitul pe care îl obținem. Aceste plăți adiționale le facem la jumătatea și la finalul anului. Spre exemplu, anul trecut s-au acordat în plus 3,73 euro pentu fiecare sută de litri de lapte livrată.

 

Reporter: Ca să țină pasul cu fermierii, FrieslandCampina a trebuit să-și ridice capacitatea de procesare... Cum faceți față situației?

Roelof Joosten: Anul acesta vom finaliza construcția a două noi fabrici, una pentru producția de lapte evaporat, în Leeuwarden, și cealaltă în Borculo, unde se va produce lapte praf pentru sugari. Iar aceste două fabrici ne vor ajuta să procesăm un volum mai mare de lapte. În acest moment suntem destul de profitabili pe partea de produse cu valoare adăugată, cum ar fi specialitățile de brânză, formula pentru sugari, nutriția medicală și sportivă, care susțin circa 60% din totalul producției FrieslandCampina, spre deosebire de producția de lapte de bază, care ne trage în jos din cauza prețurilor actuale.

 

Reporter: În alte state europene, cum este și România, se pune în mod serios problema reducerii cantității de lapte livrată către procesatori. Unii fermieri au fost chiar nevoiți să părăsească acest sector. Ce le recomandați fermierilor care încă produc pentru piață?

Roelof Joosten: Pentru că prețurile au ajuns atât de jos, fermierii trebuie să-și înlocuiască exemplarele care nu sunt atât de eficiente din punct de vedere al producției, chiar dacă asta ar însemna o reducere a efectivului, pentru a atinge un nivel bun de performanță. Și, bineînțeles, trebuie reduse costurile de exploatare, pentru a deveni mai competitivi.

 

Reporter: Unde se găsește cel mai de calitate lapte din Europa?

Roelof Joosten: Desigur, sunt obligat să spun că în Olanda. De fapt, nu există o diferență de calitate prea mare între laptele produs aici și cel provenit din alte state ale Uniunii Europene, datorită standardelor impuse la nivel de bloc comunitar. Singurele diferențe sunt de gust, influențate de specificul locului. Marele nostru avantaj este că lumea are încredere în produsele noastre și ne apreciază pentru standardele de siguranță alimentară pe care le impunem.

 

Reporter: Cum vedeți dezvoltarea afacerilor FrieslandCampina în România sau pe piața est-europeană?

Roelof Joosten: În momentul de față, condițiile de pe piața est-europeană, în țări precum Ungaria sau România, sunt destul de grele. Încercăm să ne orientăm spre produsele cu valoare adăugată. Avem contracte ferme cu fermierii din zonă, doar că nu putem procesa mai mult lapte. Trebuie să existe un echilibru între cantitatea de lapte livrat și cererea de pe piață. Cred că în România există o solicitare mare de produse de calitate. Și asta este una dintre provocările FrieslandCampina, să satisfacem această cerere. Întotdeauna va exista o piață pentru fermierii români, iar laptele livrat va trebui integrat în producția de produse cu specific local. Trebuie să convingem consumatorii că ceea ce producem în România este un produs local, cu gust specific acestui loc.

 

Reporter: Credeți că ar fi oportună acordarea de subvenții pentru limitarea producției de lapte?

Roelof Joosten: Nu cred că o astfel de măsură ar rezolva problema. Este o soluție care poate avea rezultate pe termen scurt. În general, subvențiile fac industria să fie mai leneșă. Trebuie să ne străduim din greu să ieșim din această criză. Desigur, cel mai dificil este pentru fermieri. Trebuie să găsim un mod eficient de a stimula colaborarea dintre fermieri și industrie. Să existe mai multă flexibilitate. În sensul că dacă avem nevoie de mai mult lapte, să încurajăm producția, iar dacă piața este suprasaturată să putem dispune de o limitare a acesteia.

 

Reporter: Sunteți optimist în privința viitorului acestui sector de activitate?

Roelof Joosten: Răspunsul este afirmativ. Pentru că în cele din urmă populația are nevoie de proteine. Cine va investi, va avea de câștigat în final. Pe de altă parte, fermierii trebuie să-și aleagă cu grijă pentru ce companie lucrează. FrieslandCampina este deținută de fermieri, circa 40.000. Iar acești fermieri așteaptă de la noi să facă profit.

 

Reporter: În afară de Europa, care sunt piețele pe care FrieslandCampina mizează în acest moment?

Roelof Joosten: Africa, Orientul Mijlociu, sud-estul Asiei și China sunt principalii noștri parteneri pe plan extern. Continuăm să ne consolidăm prezența în aceste zone pentru că vedem bune oportunități de dezvoltare. Spre exemplu, suntem activi de peste 60 de ani în Nigeria, unde FrieslandCampina este mai cunoscută decât Coca-Cola.

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.14(175) 15 - 31 august 2016

Vizualizat: 382 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?