Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Roadele ploconirii şi dezastrul agriculturii

Publicat: 29 august 2011 - 15:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

La răscruce de imperii, unde am fost şi mai suntem situaţi geopolitic şi geografic, supravieţuirea ca neam puţin numeros s-a datorat şi firii românului, adept al sloganului „capul plecat sabia nu-l taie”. Dintre capetele plecate cotropitorii şi-au ales slugile netrebnice care s-au purtat adesea nemilos cu supuşii conaţionali, atunci când era vorba de strângerea birurilor, haraciului, cotelor, taxelor şi a altor dări către stăpânii autohtoni sau străini nesătui din jur

Click pe poza pentru galerie!

Agricultura şi hrana pe care aceasta o asigură, a fost şi ea la rândul ei obiect de dispută între cotropitori şi cotropiţi, primii încercând să ia totul, lăsându-i pe cei jecmăniţi la limita supravieţuirii şi în caz de revoltă în pragul morţii prin înfometare.

Este cunoscut zelul cu care boierii ploconitori strângeau birurile de la şerbi, iobagi, clăcaşi şi alţi amărâţi pentru a susţine un domn sau altul, numit şi el în funcţie de cât de mult oferea la Înalta Poartă sau alte Curţi imperiale.

Între cele două războaie mondiale, după reforma agrară din 1920, agricultura a cunoscut o relativă dezvoltare. Cu proprietari privaţi mici şi mijlocii, totul a început să funcţioneze mai bine, asemenea fermelor familiale din vestul continentului.

Când să credem şi noi că ne va fi mai bine, prin jocul nefast al istoriei, a venit peste noi imperiul roşu cu colectivizarea forţată, unde altă generaţie de zeloşi, de astă dată frustraţi, cu mânie proletară, se întreceau în distrugerea firavei proprietăţi agricole private, abia înfiinţată, în curs de consolidare.

Prin cote împovărătoare, date ca despăgubire uitucilor cotropitori şi mai apoi pentru satisfacerea nevoilor nemăsurate ale dictatorilor proveniţi din clasa muncitoare conducătoare, s-a căutat anihilarea iubirii de glie a ţăranului, exploatarea şi umilirea lui pe toate planurile.

 

Noi nu am refăcut, ca alţii, ci am distrus totul în cale!

După căderea comunismului am crezut că am scăpat de zelul obedienţilor oportunişti de tot felul, dar nu a fost să fie aşa. Vreţi să intraţi în UE? Atunci desfiinţaţi formele asociative cooperatisto-comuniste, agricultura de stat, complexele zootehnice „perdante” şi alte instituţii care ne pot crea probleme cu concurenţa produselor noastre alimentare - acestea erau îndrumările „binevoitoare” ale celor de la Noua Poartă de la Bruxelles.

Zis şi făcut, zeloşii noştri contemporani, conform practicilor cunoscute şi însuşite de demult, au trecut la acţiune, distrugând în sens invers totul în calea lor, inclusiv agricultura de stat care a funcţionat neîntrerupt un secol şi jumătate, de pe vremea lui Cuza Vodă!

Nici un vecin din fostul lagăr socialist, respectiv Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia până şi Germania de Est după unificare, nu şi-a distrus fermele de stat şi asociative din agricultură pentru interese imobiliare meschine, în afară de noi.

De ce oare, că doar şi lor li s-au impus aceleaşi condiţii de aderare?! Unii dintre noi, conform obiceiului ploconirii maladive la fostele imperii, s-au întrecut în respectarea doleanţelor mai marilor noştri, distrugând agricultura performantă, uitând de suferinţele ce urmează să le îndure cei mulţi, obligaţi să-şi caute acum de lucru pe meleagurile străine la munci refuzate de autohtoni, România fiind ţara cu cei mai mulţi emigranţi pentru lucrări agricole din UE.

Acestea sunt roadele ploconirii la curţile străinătăţii şi uitarea de nevoile propriului popor. Acum, în plină criză mondială, de-am fi avut în funcţie agricultura anilor 1990 cu industria care o deservea sunt sigur că am fi trecut-o cu mult mai uşor, aveam alimente îndestulătoare şi ieftine, ca primă condiţie a existenţei noastre şi chiar la export, aveam mai puţini şomeri şi concetăţeni sub pragul sărăciei.

Prezentăm în mass-media cu emfază rezultatele celor care lucrează în agricultură pe sole mari, ca o „descoperire” pe care noi o aveam deja bine însuşită şi practicată, chiar şi înainte de anii 90!
Nu este tras nimeni la răspundere pentru distrugerile provocate infrastructurii agricole şi suferinţele produse ulterior celor care trebuiau acum să lucreze în agricultura românească, nu aiurea pe la alţii!

În toată Europa, şi am colindat destul de mult în ultimul deceniu, nu am întâlnit nici un panou cu inscripţia „Teren de vânzare”... Numai la noi răsar cu sutele la marginea drumurilor, pe terenuri abandonate, pline de bălării şi mărăcinişuri, aceste oferte ruşinoase ale neputinţei noastre.

Toţi vor să vândă pentru a scăpa de agricultură, activitate pe care urmaşii ţăranilor de dinainte de socializare o dispreţuiesc din temelii. Ca la noi la nimeni şi niciunde!

Aceste situaţii total anormale ar trebui să ne dea tuturor serios de gândit, de la mare la mic, altfel vom avea de înfruntat dezastre inimaginabile, din care se remarcă criza alimentară, cu foametea ce o poate declanşa şi pe meleagurile noastre în orice moment de acum înainte, dacă nu se iau măsuri urgente de remediere.

Vizualizat: 534 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
asai la noi
|
01. 22, 2014. Wednesday 19:40
mare dreptate ai dmn teodor
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?